Virgil Baciu, primarul comunei Corbi și candidat la președinția Consiliului Județean Argeș, a transmis un mesaj ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor prin care cere ferm protejarea ariilor naturale din Munții Făgăraș.


Mesajul edilului:

În atenția Ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor!

Pe 14 septembrie 2016, Guvernul Cioloș aproba un memorandum cu privire la crearea Parcului Natural Munții Făgăraș, pe o suprafață de aproximativ 200.000 de hectare, prin inițierea unei oferte de colaborare cu diverse organizații de mediu. De proiect
s-a arătat imediat interesată Fundația Conservation Carpathia, controlată de multimiliardarul elvețian Johann Georg Wyss. Interesul deosebit manifestat de această fundație în realizarea acestui proiect a stârnit suspiciuni în rândurile reprezentanților administrațiilor locale și proprietarilor de pășuni și păduri din județele pe raza cărora se întinde Masivul Făgăraș, cu atât mai mult cu cât, la momentul aprobării Memorandumului, din Guvernul Cioloș făceau parte trei persoane cu legături directe sau indirecte cu Fundația Conservation Carpathia. Începe astfel un veritabil război între „Conservation Carpathia” și cei ce se opun ca această fundație să preia în administrare viitorul parc Național Munții Făgăraș. În paralel, „Carpathia” derulează o campanie de achiziționare de terenuri (pășuni, păduri) în această zonă.

Guvernul Cioloș, instalat în noiembrie 2015, promovează în funcții cheie trei persoane cu legături directe ori indirecte cu Fundația Conservation Carpathia: doi secretari de stat și un ministru! Este vorba de Erika Stanciu, membru în Consiliul Director și vicepreședinte al Fundației, numită secretar de stat pentru păduri, de Viorel Traian Lascu, membru în Consiliul Director al Carpathia, numit secretar de stat pentru biodiversitate și de Daniela Cristina Pașca Palmer (membru fondator al Asociației de Ecoturism din România, asociație unde Cristoph Promberger, director executiv Conservation Carpathia, este membru de onoare), numită ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor!
La 14 septembrie 2016, Guvernul României aprobă un memorandum cu privire la crearea Parcului Natural Munții Făgăraș, prin, cităm,
„inițierea unei oferte de colaborare pe bază de voluntariat public privat în vederea colaborării cu diverse organizații de mediu care doresc să sprijine pe termen lung constituirea parcului național. De ofertă se arată interesată imediat Fundația Conservation Carpathia, care atrage o finanțare de 5 milioane de euro pentru implementarea unui astfel de proiect.
În paralel prin subsidiare comerciale (SRL-uri), Fundația derulează o campanie de achiziție de terenuri în acest areal, în așa fel încât să-și poată atinge scopul și obiectivele: crearea unei rezervații naturale în Carpații de Sud prin folosirea de fonduri publice și private, respectiv cumpărarea de pășuni și păduri, administrarea florei și faunei sălbatice, dobândirea dreptul de extracție a mineralelor din Masivul Făgăraș.
La finele anului 2016, proprietățile societăților comerciale ale Fundației depășeau 16.000 de hectare de pădure în județele Argeș și Brașov, terenurile achiziționate întinzându-se pe suprafața mai multor comune: Rucăr, Dragoslavele, Dâmbovicioara și Fundata.
După un an și o lună, în ianuarie 2017, Guvernul Cioloș pleacă, dar „Carpathia” merge mai departe, pentru că Memorandumul rămâne în vigoare. Încercările Fundației de a-l duce la îndeplinire se lovesc însă de opoziția proprietarilor de terenuri din zonă, dar și a autorităților locale, în special din județul Brașov.

Țara Făgărașului a spus NU!

În mai 2019, „Conservation Carpathia” a organizat, la Brașov o întâlnire cu proprietarii de terenuri și primarii comunelor din zona Masivului Făgăraș, pentru a prezenta proiectul înființării Parcului Național Făgăraș, care, potrivit reprezentanților ong-ului, ar avea ca scop protejarea și conservarea pădurilor din acest areal. Iată câteva luări de poziții semnificative de la acest eveniment:
Bogdan Todoran, președintele "NostraSilva", Federația proprietarilor de păduri și pășuni din România: "Comunitățile locale din raza acestui experiment social care se încearcă - mă refer la înființarea parcului național munții Făgăraș - se opun acestei inițiative, întrucât ar afecta un mod de viață tradițional. În această zonă montană, pe versantul nordic sau sudic, oamenii locului trăiesc dintr-o activitate ancestrală, tradițională, de oierit, creșterea vitelor, utilizarea resurselor locale pentru încălzit, pentru construcție. Or, proiectul pe care îl propun acești miliardari străini, este de a crea aici o zonă de sălbăticie absolută în care omul să nu mai intervină și să nu mai facă parte din acest areal, să se dezvolte animalele sălbatice. O comunitate locală care nu are posibilitatea de a-și asigura un nivel de subzistență prin agricultura de familie, creșterea animalelor ce alternativă are decât să îngroașe numărul românilor care pleacă în străinătate?"
Dumitru Flucuș, primar Șinca Nouă: "Dacă acest parc național s-ar face, zecile de sate de jur și-ar închide porțile. Asta a încercat odată și Ceaușescu, să radă satele din munții Făgăraș sau să le taie apa, ca, dacă ar mai fi partizani, să nu aibă logistica necesară. (...) Dacă acest parc s-ar face acum, oamenii din zonă nu ar mai avea nici lemn de foc, nici unde să meargă la cules de ciuperci, nici unde să meargă la plimbare".
Aurel Vorovencea, proprietar de pădure în zona Rucăr: "Nu suntem niște sclavi în țara noastră și știm să ne protejăm și pădurile, și munții, și pășunile și vrem să trăim aici ca proprietari. Am lucrat și eu la Garda Forestieră și cunosc foarte bine legislația și nu vrem să fim asupriți. Au păcălit oamenii să-și vândă pământurile, au luat fond de vânătoare și vin și aterizează cu elicopterul pe munți ca să vâneze capre negre. Interesul lor este exploatarea de metale prețioase din zonă, pentru că, în regimul comunist, s-au făcut prospecțiuni în toată zona de nord a județului Argeș, acolo sunt rezerve de minerale prețioase și ei au pus mâna pe aceste hărți și fac pe dracu în patru să cumpere teren unde sunt aceste rezerve".
Barbara Promberger, reprezentant Consertation Carpathia: "Proprietarii de teren sunt foarte speriați că fundația noastră vine asupra dreptului de proprietate, încalcă legea sau vrea să facă ceva împotriva comunităților. Pentru noi asta înseamnă că este foarte mult de lucru cu persoanele, să înțeleagă care sunt scopurile adevărate ale fundației și că lucrăm, de fapt, pentru, și nu împotriva comunităților. Suntem conștienți că nu putem să-i convingem numai cu cuvinte și strategia noastră este să lucrăm acolo unde avem deja proprietate, unde lucrăm deja cu comunități locale și, încet, să includem și alți proprietari care sunt mai interesați și mai deschiși și cred că, în timp, o să vedem rezultate".
Pe 2 iunie 2020, deputații Eugen Neață, Vasile Cocoș și Ovidiu Popa au depus la Parlament o interpelare comună prin care cer Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor anularea memorandumului privind crearea Parcului Național Munții Făgăraș. Iată un fragment din această interpelare. „Din cele expuse public de Fundația proprietarilor de păduri și pășuni din România – Nostra Silva, rezultă că interesul cetățenilor străini, care au fondat Fundația Conservation Carpathia este acela de a achiziționa cel puțin 100.000 hectare de terenuri în arealul Munților Făgăraș. Dacă în anul 2016 dețineau aproximativ 16.000 hectare, după aprobarea memorandumului, au mai achiziționat alte circa 10.000 de hectare. Dacă acest Memorandum ar fi pus în aplicare, s-ar bloca zone întregi din România și s-ar produce o depopulare a satelor românești. În această situație nu se mai poate vorbi de o dezvoltare durabilă a comunităților locale și a infrastructurii, iar consecințele economice și sociale sunt greu de estimat.”

Virgil Baciu, primar Corbi:

„Statul român este obligat să-și exercite dreptul de preemțiune!”
Recent, două situri Natura 2000 din Munții Făgăraș – Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș, arii protejate aflate în zona de interes a Conservation Carpathica, au fost preluate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, după ce, pe 24 iunie anul curent, au expirat contractele de administrare a acestora, contracte deținute de două ocoale silvice. În acest context, informează brasovmetropolitan.ro, reprezentanții Consiliului Județean Brașov, ai Universității Transilvania Brașov- Facultatea de Silvicultură, ai Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și ai Instituției Prefectului Județului Brașov, dar și primarii localităților din Țara Făgărașului au participat la o „întâlnire consultativă” pentru identificarea unor soluții de administrare a acestor situri. „Principalul scop al întâlnirii a fost de a analiza oportunitatea înființării unei asociații de dezvoltare intercomunitară, constituită din primarii unităților administrativ-teritoriale din cadrul siturilor, alături de specialiști din diferite domenii de activitate, care să pună în aplicare, în mod eficient, Planul de Management al siturilor Munții Făgăraș și Piemontul Făgăraș. Consiliul Județean Brașov, ar putea deveni un partener în noua structură asociativă, ținând cont de prevederile legislative actuale, precum și capacitatea de atragere a fondurilor europene”, a declarat președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea.
Primarul comunei argeșene Corbi spune că salută și se raliază demersului autorităților din Brașov: „Voi adresa o scrisoare deschisă reprezentanților administrațiilor locale din zona de Nord a județului Argeș, Consiliului Județean și Prefecturii Argeș, pentru a ne ralia și noi demersurilor inițiate de brașoveni. Mi se pare normal ca ariile protejate să fie administrate de UAT-urile pe raza cărora se află și nu de entități private. Acel Memorandum al Guvernului Cioloș trebuie anulat! Am informații că cei de la „Carpathia” au mai achiziționat recent peste 2.000 de hectare pe Valea Râului Doamnei. Nu înțeleg de ce statul român nu-și exercită dreptul de preemțiune, pentru a cumpăra aceste terenuri de la proprietarii care doresc să le vândă! Este obligat să-și exercite acest drept!
Trebuie să oprim Carpathia să pună mâna pe Munții Făgăraș!”