(video)Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie: Starea de alertă trebuie prelungită!

Astăzi,  Conacul Golești a fost gazda unui eveniment național, organizat de Consiliul Județean Argeș, prin Centrul Cultural Județean Argeș, în parteneriat cu Academia Română. Specialiști din domeniul medical, social și economic au fost prezenți în Argeș pentru a dezbate cel mai important subiect al momentului: “Consecințele pandemiei asupra societății. Cum va arăta viața după COVID?”.


Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, consideră, în contextul discuţiilor referitoare la prelungirea stării de alertă, că trebuie să fie păstrată "o pârghie administrativă", fiind nevoie de o decizie politică în acest sens.El a participat la simpozionul cu tema "Consecinţele pandemiei asupra societăţii. Cum va arăta viaţa după COVID?", organizat de Consiliul Judeţean Argeş în parteneriat cu Academia Română.

"În opinia mea, trebuie păstrată o pârghie administrativă care să poată să facă faţă unei urgenţe de sănătate publică. Noi ne găsim într-o urgenţă de sănătate publică la nivel global, iar în România, cu siguranţă, nu putem spune că am încheiat problema legată de pandemia cu noul coronavirus. Vedeţi că numărul de cazuri a crescut uşor în ultima perioadă şi pe măsură ce creşte intensitatea activităţilor sociale, economice, ne putem aştepta ca lucrurile să evolueze în două direcţii, odată o creştere a numărului de cazuri la nivel naţional (...) şi cel de-al doilea element este apariţia unor focare de îmbolnăvire (...). Cred că e nevoie de anumite pârghii care să poată să controleze aceste focare. Dincolo de caracterul administrativ (...), sigur că e nevoie de decizie politică (...), trebuie să existe o decizie politică asumată de cei care au această responsabilitate", a declarat preşedintele Societăţii Române de Microbiologie, Alexandru Rafila.

În opinia sa, fiecare cetăţean poate să contribuie la împiedicarea răspândirii noului coronavirus, indiferent de deciziile luate la nivel politic sau administrativ.

"Eu cred că dincolo de toată discuţia aceasta legată de starea de alertă (...), ceea ce aş face eu şi vă sfătuiesc să faceţi şi dumneavoastră (...) este să respectaţi cele câteva măsuri (...). Deci trebuie să stăm la un metru şi jumătate unul de celălalt, trebuie în spaţii închise şi în mijloace de transport în comun să utilizăm masca şi trebuie să ne spălăm pe mâini sau să utilizăm dezinfectant pentru mâini. Dacă lucrul ăsta ne intră în obişnuinţă, alături de evitarea aglomeraţiei, cred că o să putem să trecem cu bine prin această perioadă. Nu sunt lucruri foarte complicate şi dacă le respectăm, indiferent de modul în care or să evolueze lucrurile în plan politic, în plan administrativ, putem să avem o centură de siguranţă"


Preşedintele Societăţii Române de Microbiologie a subliniat că este necesară "o pregătire laborioasă" pentru la toamnă, când este nevoie de continuitate în activitatea economică şi socială, dar şi în domeniul educaţiei.


Alături de președintele C.J. Argeș, Dan Manu, au fost prezenți:
• Acad. Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române
• Prof. univ. dr. Alexandru Rafila – expert OMS și președintele Societății Române de Microbiologie
• Acad. Ioan Dumitrache – secretar general al Academiei Române
• Acad. Cătălin Zamfir – director Institutul de Cercetare a Călității Vieții
• Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel – manager Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”
• Prof. ec. Adrian Vasilescu - consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României, prin intervenție telefonică.

 


Dan MANU:

"Astăzi, aici, la Conacul Goleștilor, sunt convins că este kilometrul zero al României. Am ales Conacul Goleștilor pentru că aici am întemeiat grupul de inițiativă "Respect pentru Valorile Naționale", în parteneriat cu Academia Română și cu multe personalități ale României. Tot aici, s-a scris "Chemarea de la Golești", un îndemn la pace și solidaritate socială, la care au semnat, de asemenea, mari personalități ale neamului românesc. Astăzi, în opinia mea, este al treilea mare eveniment care se desfășoară la Conacul Goleștilor, în România de la Argeș. Organizăm acest simpozion de importanță națională, care trebuie să răspundă la câteva întrebări pe care toți românii, în egală măsură, și argeșenii, și muscelenii, le pun. Încotro România? Încotro români? Încotro națiune? Ne reîntoarcem la starea de urgență sau la normalitate? Dacă mergem spre normalitate, cum va arăta aceasta după pandemia COVID? Am reunit aici, la Golești, voci avizate, specialiști care să răspundă la aceste întrebări. Sperăm ca, în final, propunerile și ideile lansate astăzi în Argeș să fie preluate de factorii decidenți și să contribuie la adoptarea celor mai bune măsuri pentru populație."

 

Acad. Ioan Aurel Pop – președintele Academiei Române

“Cine ar fi putut să spună cu certitudine că, în urmă cu 6 luni, omenirea va trece printr-o asemenea situație limită, printr-o asemenea gravă experiență cum este pandemia de coronavirus? Eu cred că nimeni, nimeni dintre muritori. De aceea, aproape tot ceea ce s-a întreprins, în multe țări, a stat sub semnul improvizației, al nesiguranței, al experimentării. Se pare că, adesea, hazardul a ghidat multe autorități menite să vegheze la siguranța populației, din moment ce în cele mai avansate țări din punct de vedere al nivelului de trai s-au înregistrat cele mai multe cazuri de îmbolnăvire și de decese. Este un lucru de luat aminte, înainte de a vorbi despre ce s-a întâmplat în România. Șocul a fost atât de mare, de neașteptat și de rapid, încât a alimentat cele mai fantastice zvonuri și scenarii, dând naștere și unor variate soluții, unele fantastice. Era însă evident de conștientizat faptul că lumea se va adapta, că va încerca să supraviețuiască și că își va reveni treptat. Ceea ce știm clar este că această criză, care a afectat sănătatea și viața populației planetei, va fi urmată de o criză în ansamblul său, o criză economică, politică, socială, o reducere a consumului, o modificare a gestionării educației, a acțiunilor noastre față de mediul natural și poate chiar o modificare a sistemului de sănătate din România. Criza aceasta ne-a afectat modul de gândire, de percepere a vieții, unora ne-a adus depresii, alora ne-a provocat revelații, unora ne-a stârnit instincte primare, altora gesturi de o gingășie și delicatețe pe care le credeam pierdute, adormite, vetuste, unii ne-am lamentat, alții ne-am copilărit pierzând vremea. Eu am convigerea că această boală teribilă ne-a învățăm cum să prețuim esențele și cum să scăpăm de balast.”

 

Prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel – manager Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”

​​​​​​​

"Am spus de foarte multe ori că apa și săpunul fac mai mult decât 100 de doctori puși unul lângă altul. Am mai spus, de asemenea, că o cameră care este aerisită și în care pătrunde soarele, în acea cameră nu pătrunde doctorul. Ca atare, vreți să scăpați de doctor? Vă spălați cu apă și săpun pe mâini, vă spălați pe față și lucrurile vor fi așa cum trebuie să fie. Ceea ce va face diferența în lunile următoare va fi masca, pentru că ea vă va proteja de un eventual virus care circulă primprejur. Noi nu îl vedem, el este mic. În realitate, virusul este foarte parșiv. În momentul de față, încearcă și a și reușit să cucerească lumea, din China și până în Statele Unite. Nu avem voie să ne jucăm de-a pandemia. Pandemia nu iartă. Atacă absolut la fel. Treaba noastră ca doctori este să salvăm vieți. Eforturile au fost fantastice. Suntem într-un moment de cumpănă în care putem să dăm cu piciorul la tot ce s-a făcut până acum sau putem să avem înțelepciunea necesară și să ne ferim noi pe noi și, în acest fel, îi ferim și îi protejăm și pe cei dragi."

 

 

Acad. Ioan Dumitrache – secretar general al Academiei Române​​​​​​​

"Eu consider că pandemia a avut foarte multe consecințe nefaste asupra omenirii. În același timp, cred că această pandemie ne-a și învățat ceva. Are și câteva aspecte pozitive. În primul rând, aceasta ne-a arătat că avem o vulnerabilitate foarte mare. Ne-a arătat că nu suntem pregătiți pentru situații critice, pentru situații de urgență. Ne-a învățat că ar trebui să nu fim numai reactivi, ci ar trebui să fim și proactivi, să ne gândim la perspectivă, să avem strategii, astfel încât să ne putem adapta ușor la cerințele unor asemenea situații necontrolate apriori. Această criză generată de acest virus blestemat ar putea să fie benefică pentru noi, ca țară, și, printr-un program coerent, am putea să regândim puțin societatea românească și să lansăm programe care să ajungă România acolo unde ar trebui să fie. E normal ca România să aibă un program strategic cu viziune pe termen mediu și lung. Cred că, în momente de criză, trebuie să acționăm coerent, să fim curajoși și să acționăm astfel încât să se simtă un salt în dezvoltarea României. "

 

Acad. Cătălin Zamfir – director Institutul de Cercetare a Călității Vieții

“Vreau să vă dau o veste bună. Noi demult am depășit punctul de vârf al îmbolnăvirii. După calculele existente, în 29 aprilie, s-a atins vârful - 7.700 de bolnavi activi, iar acum am scăzut la vreo 4.300 de bolnavi activi. Dacă acest trend va continua înseamnă că ne apropiem de un punct terminus al îmbolnăvirii. Dacă îmbolnăvirea, se pare, că începem să o controlăm, ne vom confrunta, în viitorul apropiat, de cu totul alte probleme. Problemele economice vor fi enorme. Problema ocupării forței de muncă este o problemă vitală. Problema este de a dezvolta strategii de creare de locuri de muncă. Am devenit conștienți de agravarea polarizării în societate. Vedem ce se întâmplă în America. Și noi, România, suntem una dintre cele mai polarizate state din Europa. Este un pericol în viitor. Cum administrăm în viitor efectele polarizării? Cum creăm o societate mai omogenă, mai coerentă. Aceasta este o mare problemă pe care trebuie să o luăm în considerare. Cu toată responsabilitatea. ”

 

Prof. ec. Adrian Vasilescu - consilierul de strategie al guvernatorului Băncii Naționale a României, prin intervenție telefonică.

“Criza medicală va trece, noi trebuie să ne gândim de acum și la normalizarea lumii. Această lume, care aruncă bani din elicopter, nu este o lume normală. Această lume care a ajuns la dobânzi negative în foarte multe țări, America, Germania, Marea Britanie, o parte din vestul Europei, nu este o lume normală. Nu se poate trăi pe dobânzi negative. Trebuie să ne întoarcem la normalitate. Noi nu benefieciem de efectele economie de piață. Și acest lucru poate fi constatat din structura veniturilor. Peste 68% sunt salarii. Avem doar 4,8% venituri, venituri ale celor care câștigă bani din afaceri. Avem o economie de piață funcțională, dar noi trebuie să ajungem la o economie de piață competitivă.”