Vaccinul de la Johnson & Johnson se va administra într-o singură doză! Când ar putea ajunge în România

Comisia Europeană a autorizat vaccinul anti-COVID produs de Johnson & Johnson, imediat ce Agenţia Europeană a Medicamentului l-a aprobat. Serul se va administra într-o singură doză şi are la bază un adenovirus.

Astfel, vaccinul de la Johnson & Johnson a devenit cel de-al patrulea ser anti-COVID disponibil pe piaţa europeană, alături de Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

Produsul recent aprobat se administrează într-o singură doză, iar în Statele Unite ale Americii a fost aprobat în urmă cu câteva săptămâni.

"Vaccinul Janssen este al patrulea vaccin autorizat din portofoliul UE și ne va ajuta să consolidăm campania de vaccinare în al doilea trimestru al anului 2021. Acesta necesită doar o doză unică, ceea ce ne aduce cu încă un pas mai aproape de atingerea obiectivului nostru colectiv de a vaccina 70 % din populația adultă până la sfârșitul verii", a declarat șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Odată ce a fost aprobat, serul va ajunge şi în statele Europene. În România, vaccinul dezvoltat de Johnson & Johnson ar putea sosi în luna aprilie a acestui an.

Medicul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare a anunţat la Antena 3 că serul ar urma să ajungă în România la mijlocul lunii aprilie.

Cum funcţionează vaccinul de la Johnson & Johnson
Vaccinul produs de Johnson & Johnson se va administra într-o singură doză. Este recomandat adulţilor cu vârste de peste 18 ani.

Serul are la bază un adenovirus. Mai exact, este vorba despre un "virus inofensiv" ce transmite instrucţiunile din partea SARS-CoV-2. Ulterior, celulele din organismul uman vor putea folosi apoi gena în procesul de producţie al proteinei spike. Astfel, sistemul imunitar al unei persoane va recunoaşte proteina spike ca fiind străină şi va produce anticorpi şi va activa globulele albe din sânge, cunoscute drept şi celula T.

Aceasta este metoda prin care organismul începe să se apere singur în faţa infecţiei cu SARS-CoV-2, prin metode naturale.

Odată ajuns la nivelul organismului uman, adenovirusul nu se reporduce şi nici nu cauzează boală, după cum a mai fost precizat într-un comunicat al Comisiei Europene.

Ulterior, după ce o persoană va intra în contact cu o altă persoană infectată deja cu SARS-CoV-2, sistemul imunitar al celui vaccinat va recunoaşte proteina spike de pe virus şi va fi capabilă să lupte şi să apere organismul împotriva COVID-19.

Diferenţele dintre cele trei vaccinuri şi tot ce ar trebui să ştie persoanele care vor să se imunizeze
Vaccinurile de la Pfizer şi Moderna sunt realizate pe bază de ARN mesager, în timp ce AstraZeneca a fost dezvoltat pe bază de vector viral.

"Sper că au fost date suficiente informaţii şi lumea ştie că nu are nicio legătură ARN mesager cu ADN, adică nu ne modifică în niciun fel genele, nu se întâmplă nimic, acel mic fragment de ARN nu se integrează.

Practic, e un mesaj pe care vaccinul îl dă organismului, un răspuns imun, să producă anticorpii care să ne protejeze atunci când venim în contact direct cu adevăratul inamic, virusul. Deci, în momentul când ne vom întâlni cu virusul, acel vaccin ne protejează", a explicat medicul Adrian Marinescu, la Sfat de sănătate.

Totodată, el a explicat la Antena 3 şi ce presupune încărcătura virală a vaccinului de la AstraZeneca şi de ce nu trebuie să fie considerat un vaccin clasic.

"Se spunea că este clasic, dar nu e clasic. Este şi acolo un virus viral, practic e un vector adaptat şi nu are nicio legătură cu tehnica pe care o ştim noi ca fiind clasică.

Nici acolo nu sunt diferenţe semnificative, tot de mesaj e vorba. Practic, organismul va da un răspuns imun şi va produce anticorpi pentru a lupta cu virusul, indiferent de fiecare tip de vaccin", a mai precizat medicul Adrian Marinescu, la Antena 3.