21 mai Sfinții Constantin și Elena – Obiceiuri şi superstiţii.

Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte pe 21 mai pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi mama sa Elena, ca protectori ai credinţei creştine, slăviţi de creştinătate “întocmai cu Apostolii”. 

Sfinții Constantin și Elena reprezintă una dintre cele mai importante sărbători din calendarul ortodox și este celebrată anual de peste 1,75 milioane de români.

Peste 111.000 de femei poartă numele de Ileana, alte peste 86.000 de femei poartă numele de Elena, aproximativ 19.000 se numesc Ilinca şi peste 63.000 Lenuţa.

La bărbați, cel mai întâlnit nume este Constantin, aproximativ 470.000 de persoane își serbează onomastica, urmat de Costel și Costică.

Cine au fost Constantin și Elena

Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, că fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul român Constantiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi). În 293, împăratul Dioclețian i-a poruncit lui Constantiu să divorțeze și l-a numit Cezar pentru Imperiul Român de Apus. În această calitate, el s-a căsătorit cu Teodora, fiica vitregă a împăratului Maximian, cu care a avut încă șase copii.

Elena nu s-a recăsătorit și a trăit în umbră, departe de atenția publică, dar aproape de fiul sau, pe care l-a sprijinit cu dragoste și afecțiune. În anul 306, fiul sau a fost proclamat de armata română drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constantiu Chlorus. El și-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de “Nobilissima Femină” (Doamna prea nobilă).

În anul 325, Constantin i-a oferit mamei sale cea mai mare distincție pe care o putea primi o femeie, aceea de “Augusta”. În anul 325, Sfânta Elena a plecat într-o expediție la Ierusalim, pentru a găși Sfânta Cruce pe care fusese răstignit Iisus Hristos.

Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi "întocmai cu apostolii".

La noi în țară există o serie de obiceiuri şi superstiții legate de această zi, cum ar fi:

- Din bătrâni se spune că aceia care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare. 

- În această zi nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare. 

- În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. 

- În această zi, era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. 

- Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. 

- Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. 

- Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. 

- De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.