Tradiţii de Paşte, ziua în care se deschide Raiul

Paştele, sărbătoarea luminii şi a bucuriei în lumea ortodoxă, este celebrat în acest an pe 19 aprilie. Bisericile vor fi pustii din cauza pandemiei de coronavirus. Oamenii sunt îndemnaţi să stea acasă, slujbele fiind săvârşite doar de preoţi. În popor există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiind scutit de Judecata de Apoi, fiindcă în această zi “uşile” Raiului sunt deschise.

Tradiţiile populare spun că în prima zi de Paşte fetele trebuie să se spele pe faţă cu apă în care au pus un ou roşu, bănuţi şi busuioc, pentru a fi sănătoase tot anul.

„ „Veniţi să luaţi lumină din lumină“ este chemarea preotului pentru a putea, prin lumină, să ne transform[m modul de a fi, pentru că este singura lumină ce nu arde, în sensul că nu este focul cel ce distruge resturile şi toate părţile negative, ci lumina care doar ne luminează, în sensul iluminării spiritului“, explică Doina Işfanoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti“ din Capitală.

 

 

Se mănâncă mai întâi un ou roşu sfinţit   

Marele praznic al Învierii păstrează de-a lungul deceniilor în fiecare zonă a ţării câte un obicei. S-a dovedit că tradiţiile cele mai cunoscute şi îndrăgite în ţara noastră aduc spor, sănătate şi bucurii în casele credincioşilor.   Nu trebuie uitat ritual stropitului, practicat în Transilvania în Duminica Paştelui. Tinerele fete sunt stropite cu parfum de flăcăii satului, pentru ca acestea să aibă noroc tot anul. Băieţii practică ritualul îmbrăcaţi în costume tradiţionale. După ritual, fetele îi cinstesc cu băutură preparată în casă, cu ouă şi cozonac.

 


Spălatul pe faţă cu apă neîncepută    

Numeroase obiceiuri păstrate de sute de ani revin în viaţa oamenilor la fiecare sărbătoare importantă. „Ele ţin seama de solstiţii şi echinocţii, dar şi de perioada de împerechere a oilor şi a lupilor, de înfloritul urzicilor, orăcăitul broaştelor şi multe altele, amestecându-le cu patimile lui Iisus, zilele sfinţilor şi ale morţilor, cu tot ce merită să fie ţinut şi respectat“, spun specialiştii în etnografie şi folclor de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Ialomiţa.   În dimineaţa primei zile de Paşte se pune un ou roşu şi un ban de aur sau argint într-un vas cu „apă neîncepută"“ adusă din ultima fântână din sat. După ce se spală pe faţă cu apă, creştinii îşi ating obrajii cu oul roşu pentru sănătate şi lipesc banul de frunte pentru belşug tot anul. Un alt obicei se referă la ciocnitul ouălor, care are o serie de rigori pentru prima zi de Paşte. Tradiţia spune că mai întâi ciocnesc părinţii, apoi părinţii cu copiii şi la final, copiii între ei.

 

 

De ce trebuie păstrată lumânarea   

Tot în popor există credinţa că cine moare în ziua de Paşte sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiind scutiţi de Judecata de Apoi, fiindcă în această zi „uşile“ Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise. Tot aşa, cel ce se naşte în această zi va avea noroc toată viaţa.   „În această perioadă putem mărturisi că toate s-au umplut de lumina sfântă a Învierii Domnului. În noaptea Sfintelor Paşte se sting în biserică toate luminile. Numai candela de pe Sfânta Masă din Sfântul Altar rămâne aprinsă. Spaţiul întunecos este chipul morţii şi al iadului în care a coborât Hristos cu sufletul Său. Candela aprinsă de pe Sfânta Masă este sufletul viu şi îndumnezeit al Mântuitorului coborât la iad. Lumânarea cu care s-a luat lumină de la biserică în noaptea Învierii trebuie păstrată şi aprinsă în timpul furtunii sau a altor calamităţi“, explică părintele Eugen Ramon Ilie de la biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena din Călăraşi. 

Sursa: Adevarul.ro