Sfântul Ion: Ce NU ai voi să faci pe 7 ianuarie. Tradiții, obiceiuri și superstiții

Data de 7 ianuarie este foarte importantă pentru credincioși. De altfel, mii de români își sărbătoresc astăzi onomastica. Această zi abundă în tradiții și superstiții.

CITEȘTE ȘI ... Zile libere 2020. E oficial!

Pe 7 ianuarie, este bine să petreci și să râzi. Cine nu se bucură azi, va fi nefericit tot anul.
Mare atenție, la petrecere nu se bea vin roșu, deoarece această băutură amintește de martirajul Sfântului Prooroc Ioan, care a murit în numele credinței. Se bea vin alb, sfințit la Biserică.
De Sf Ion nu se stinge candela! Aceasta arde pentru bunăstare în familie.
În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi.

Nu se foloseşte mătura, ca să nu fie tulburată liniştea morţilor.

În această zi, marcată în aclendarul ortodox cu cruce roșie, nu se spală, nu se face curat, nu se coase și nu se fac alte treburi prin gospodărie. Această zi este dedicată rugăciunii și odihnei.

CITEȘTE ȘI ... Atenție, șoferi! Au crescut amenzile de circulație

 

Una dintre cele mai esențiale tradiții este aceea de a stropi în dimineața Sfântului Ion cu agheasmă pentru a fi ferit tot anul de boli. De asemenea, această sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de ”Sânt-Ion”, "Înaintemergătorul Domnului" sau "Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul".

 

 

 

 

 


Sfântul Ioan este protectorul pruncilor

 

Ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului. Unii oameni serbează ziua de Sfântul Ion pentru că Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Torontoiul sau Iordănitul femeilor este un obicei vechi, specific sărbătorii de Sfântul Ion, însă din care s-a mai păstrat doar ospățul final, ospăț ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă.

Iordănitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rău să le stropească și apoi făceau o masă comună. Fetele de măritat pregătesc coșuri cu băutură și mâncare. Feciorii merg și iau fetele de acasă și le duc în curtea unde se ține Vergelul. Tot ei sunt și cei ce plătesc muzicanții. În hora intră fetele ce se vor mărită în acest an și formează viitoarele cupluri, toată petrecerea încheindu-se cu un ospăț comun, care sparge perioada sărbătorilor de iarnă.

 

 

 

 

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este "Iordăneala"

 

Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineață zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii "iordaniti" trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani.

Potrivit tradiției populare, după Sfântul Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald. În popor s-a mai păstrat obiceiul stropirii cu agheasmă pentru că bolile să fie ținute la distanță tot anul în curs.

Sursa: A1.ro, dcnews.ro