Repornirea Dacia nu se simte în industria auto din Argeș

Motoare turate sau deplasare pe avarii? 

Situația reală a uzinei Dacia (colosul industrial prin care pulsează economia județului) este încă un mister și un motiv serios de îngrijorare după criza care a marcat ultimele luni. 

Reîntoarcerea parțială a personalului la muncă, urmată de multe vizite oficiale, încurajări și promisiuni guvernamentale ar insufla, la prima vedere, premisele unui restart așteptat cu sufletul la gură. În realitate, spusțin specialiștii din economie, furnizorii și mulți dintre salariați, răspunsul corect în acest moment în ceea ce privește Uzina Dacia este „deplasare pe avarii”. 

Criza COVID a apărut într-un moment în care, oricum, industria auto intrase ușor ușor într-un declin cu final necunoscut. Primele luni ale anului, înainte de virus, marcau vânzări mult mai scăzute. 

Suprasaturarea piețelor, concurența acerbă, reorientarea către electric, problemle legate de costul și identificarea forței de muncă - toate acestea și multe altele prevesteau, dinainte să auzim de coronavirus, vremuri tulburi. 

Criza economică uriașă pe care oprirea lumii în loc vreme de două luni o anunță nu face decât să accelereze situația delicată a multora dintre coloșii auto, printre care și Renault, la pachet cu uzina din județul nostru.

De altfel, producărorul francez a luat măsuri mult mai drastice în alte țări europene, presa intenațională anunțând, de exemplu, săptămâna trecută, planurile companiei privind închiderea definitivă a trei fabrici din Franța, renunțarea la patru dintre modele produse și aplicarea unor reduceri a costurilor cu 2 miliarde de euro. 

53% scădere a vânzărilor Dacia fața de perioada similară a anului trecut

Pe piața argeșeană, blocajul temporar generat de pauza de la uzină, la pachet cu scăderea considerabilă a vânzărilor de mașini (undeva la jumătate față de cifrele aferente perioadei similare de anul trecut) dă fiori reci atât celor aproximativ 15.000 de oameni care lucrează pe platforma de la Mioveni, cât și celor alte câteva zeci de mii angajați în industria construită pe orizonatală.

Oficial, conform informațiilor publice furnizate de  ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România), vânzările Dacia în Europa au scăzut, în primele patru luni ale anului, la 93.258 de unități, adică un minus de 53% față de perioada ianuarie-aprilie 2019. 

Furnizorii importanți din Argeș nici măcar nu și-au chemat angajații înapoi la muncă, volumul de comenzi pe care Dacia îl lansează în această perioadă suferind scăderi de până la 90%.

Cât timp societățile care produc repere pentru Dacia stau încă cu lacătul pe ușă, iar transportatorii au parcurile auto pline și TIR-uri nemișcate de câteva luni, mesajele optimiste ale guvernanților și  - după cum vedem în declarațiile din acest material - ale sindicatelor nu își găsesc deloc oglindirea în situația reală de pe piața de business pe care o patronează uzina. 

Extrem de multe voci din această industrie vorbesc despre reîntoarcerea oamenilor la Dacia ca fiind o nevoie punctuală pentru finalizarea unor comenzi preexistente crizei COVID, precum și despre o nouă oprire sau o reducere drastică a activității care ar fi luată în calcul în următoarele două luni.

Nicolae Pavelescu: „Eu ştiu că fabricăm! Și bănuiesc că nu fabricăm ca să le ţinem pe stoc!”

La polul opus, sindicatul spune, prin vocea liderului Nicolae Pavelescu, că nu se pune problema la acest moment de o nouă trimitere a oamenilor acasă. „Înainte aveam o cadenţă de 1400 de maşini pe zi.

Acum, din cauza condiţiilor de distanţare socială, facem 1180 de maşini pe zi. Iar de la data de 1 iunie, vom trece la 1230 de maşini pe zi.

Nu vorbim, în consecință, despre o diferență foarte mare în ritmul de producție față de ceea ce aveam înainte. Eu ştiu că fabricăm! Și bănuiesc că nu fabricăm ca să le ţinem pe stoc! În afară de stocul de concediu care se pregătește pentru luna august, restul sunt comenzi.",  declară Nicolae Pavelescu.

Întrebat despre zvonurile potrivit cărora s-a  revenit la lucru pentru onorarea/finalizarea comenzilor anterioare crizei, liderul de sindicat Nicolae Pavelescu precizează: „Marii noştri cumpărători sunt statele care au fost în pandemie totală: Germania, Franţa şi Italia. Intuiesc că vom onora toate comenzile.  Acestea nu se stabilesc în România, ele se centralizează la Direcţia Financiară Renault din Franța şi de acolo primim ce trebuie să executăm în fabricaţie. Conform informațiilor pe care eu le am acum, avem de lucru toată luna iunie. În ceea ce privește situația pentru iulie, vom ști abia după 15 iunie.”

Raportat la viitorul incert al industriei auto, liderul sindical de la Mioveni se raportează, la rândul său, la criza pe care oricum, înainte de pandemie, acest domeniu important începuse să o resimtă la nivel mondial și pe care pandemia a împins-o accelerat către un nou prag de alarmă, dar se  declară optimist privind capacitatea uzinei argeșene de a se reinventa și de a supraviețui perioadelor grele care se anunță mizând foarte mult pe faptul că Dacia produce mașini fiabile, dar accesibile ca preț. 

Dealerii Dacia – o altă componentă a lanțului economic afectată de prăbușirea pieței

Reper relevant pentru modul în care piața vânzărilor auto este afectată în această perioadă sunt dealarii care, pe lanțul economic, resimt extrem de acut scăderile anunțate sau previzionate la nivel mondial. 

În cifre absolute, un astfel de dealer a înregistrat 90 de comenzi în februarie, 50 de comenzi în martie și 34 de comenzi în aprilie. De la reluarea activității însă, după 15 mai, situația s-a mai dezmorțit, fiind întregistrate 10 solicitări de achiziție mașini Dacia într-o singură săptămână.  

La nivelul cifrelor naționale existente în sistemul de vânzări, comenzile pentru martie au fost, în România, undeva în jurul cifrei de 3000 de unități, din care trei dealeri argeșeni la un loc au bifat 90 de comenzi. 

Deocamdată, cei mai mulți dintre aceștia vând din rezerve, dar au încredere că vor fi apți să facă și comenzi noi. 
AMAT, de exemplu, unul dintre dealerii importanți, marchează o pierdere de doar 3% pentru perioada ianuarie-martie, raportat la aceeași etapă a anului trecut. 

După pandemie însă, per total, și vânzătorii de automobile iau în calcul același procent pe care îl vehiculează întreaga piață auto, și anume o scădere de aproximativ 50% la capitolul noi comenzi. 
 


Sursa: Săptămânalul Ancheta