JUSTIŢIE 2020 | Justiţia a repornit motoarele

După o perioadă în care a fost aproape îngenuncheată de politic, Justiţia a repornit încet motoarele. În 2020, procurorii au avut mai mult timp pentru a instrumenta dosarele pe care le aveau de ceva vreme în lucru și care s-au concretizat în noi trimiteri în judecată. Câteva dosare importante au ajuns la capăt de drum sau se apropie de final, provocând fiori inculpaţilor, care riscă ani grei după gratii. 

 


 Fostul director Metehoiu – construcţie pe propriul teren cu banii Hidroelectrica


Constantin Metehoiu, fostul director al Sucursalei Hidrocentrale Curtea de Argeș, a fost trimis în judecată de DNA, în cel de-al doilea dosar de corupţie care îl vizează. Suspectat că ar fi construit, cu banii Hidroelectrica, „pe propriul teren aflat pe malul lacului Vidraru, fără autorizație, o construcție metalică pentru deservirea unui ponton plutitor pentru exploatarea ambarcațiunilor sale în cadrul unor activități de agrement pentru turiști”, Metehoiu s-a ales cu acuzaţia de abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite, în formă continuată. Procurorii susţin că „ar fi produs un prejudiciu de 325.879 lei bugetului SC  Hidroelectrica SA, sumă cu care această societate s-a constituit parte civilă în cauză”. Dosarul se află pe rolul Tribunalului Argeş.

 

 

 Zamfir de la Bradu – retrocedări ilegale de 150 hectare


Procurorii DNA Pitești au dispus retrimiterea în judecată a fostului primar al comunei Bradu, Costel Zamfir. Acesta a fost acuzat că, la începutul anilor 2000, pe vremea când era primar, ar fi acordat drepturi de proprietate pe raza comunei Bradu, în zona autostrăzii, pentru 150 de hectare de teren, care însă au fost suprapuse cu cele ale unor cetăţeni din Oarja, care dețineau titluri de proprietate anterioare, valabile. Pagubele sunt estimate la 8,4 milioane euro, însă procurorii nu au avut pe ce să instituie sechestru asigurător, deoarece Costel Zamfir a avut grijă până atunci să nu aibă nimic pe numele lui. 

 

 

 Cătălin Rădulescu – a fi sau a nu fi revoluţionar!


Pentru Cătălin Rădulescu, 2021 nu a fost deloc un an bun. Rămas fără partid şi fără deputăţie, colac peste pupăză, procurorii DNA îi pun din nou la îndoială calitatea de revoluţionar, aşa încât au început urmărirea penală împotriva sa cu doar câteva zile înainte ca românii să celebreze 31 de ani de la Revoluţia din Decembrie. Pe scurt, procurorii anticorupţie îl suspectează că ar fi minţit în declaraţii, cum că ar fi participat la revoluţie la Timişoara şi Bucureşti, pentru a obţine în 2016 titlul de „Luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 – luptător cu rol determinant”. Acest titlu a venit şi cu beneficii financiare pentru fostul deputat, care de patru ani încasează o indemnizație de gratitudine în valoare de 2.020 lei/lunar, per total până acum încasând aproape 150.000 de lei.

 

 


Parchetul Argeş l-a trimis în judecată pe fostul ministru Chiţoiu pentru ucidere din culpă


Unul dintre cazurile care au sensibilizat şi revoltat totodată opinia publică argeşeană a fost cel care l-a avut în prim-plan pe fostul ministru al Finanţelor, Daniel Chiţoiu. După ce la finalul anului trecut acesta a provocat un cumplit accident de circulaţie, soldat cu moartea patronului magazinului Romarta Lux şi a soţiei sale, în luna august a acestui an ex-ministrul a fost trimis în judecată pentru ucidere din culpă de către Parchetul Tribunalului Argeş. Cazul a provocat o uriaşă emoţie, în condiţiile în care, imediat după accident, au apărut suspiciuni că s-ar fi încercat muşamalizarea pentru a-l scoate basma curată pe Chiţoiu.

 

 


Condamnări vs. achitări


# Printre cei care au aflat decizia primei instanţe şi au mari emoţii în ceea ce priveşte viitorul se numără fostul primar al Piteştiului, Tudor Pendiuc. Acesta a fost condamnat la opt ani închisoare în dosarul Publitrans, iar fiica sa, Emanuela-Elena Pendiuc, a primit şi ea o condamnare de cinci ani. În același caz, au fost condamnați și Valentin Visoiu, la șapte ani și opt luni de închisoare, Gheorghe Vasîi și Constantin Scarlat, la câte șase ani, Robert-Aurelian Roman, Emilian Nechita și Lucia-Corina Ivan, la câte patru ani și șase luni, precum și pe Vasile-Manuel Rotaru și pe Elena Berinde, la câte cinci ani și șase luni. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, acolo unde a şi început judecarea apelului.


# În octombrie, a venit rândul lui Mircea Drăghici să afle decizia magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul în care a fost acuzat de delapidarea PSD, partid al cărui trezorier era. Acuzat că și-ar fi cumpărat o vilă din bani publici, primiți de partid ca subvenții de la stat, Mircea Drăghici a primit, la prima instanţă, o pedeapsă de cinci ani de închisoare. Fostul deputat a făcut apel, iar acum aşteaptă începerea celei de-a doua etape a procesului, la completul de cinci judecători.


# La rândul ei, soţia fostului deputat, Georgiana Drăghici, a terminat definitiv cu dosarul în care şi ea era acuzată de fapte de corupţie. Fosta şefă a TSD Argeş a scăpat cu o condamnare cu suspendare în dosarul în care a fost acuzată că a organizat o tabără politică pe banii Ministerului Sportului, cu complicitatea lui Cristian Meleşteu, pe atunci secretar de stat. Ambii au primit trei ani cu suspendare şi au fost obligaţi să presteze câte 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.


# Trei ani cu suspendare este pedeapsa pe care a primit-o şi fostul deputat Cătălin Teodorescu într-unul dintre dosarele ANRP, în care fosta şefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţii, Crinuţa Dumitrean, este acuzată că ar fi primit mită 400.000 de euro pentru a aproba o despăgubire supraevaluată pentru un teren în Constanţa. În calitate de vicepreşedinte ANRP şi membru în comisia pentru acordarea despăgubirilor, Teodorescu este acuzat de abuz în serviciu, pentru faptul că a aprobat această despăgubire. Decizia nu este definitivă. 


Într-un alt dosar ANRP, în schimb, fostul deputat şi avocat Theodor Nicolescu, aflat în spatele gratiilor în urma unei condamnări în alt dosar, a primit achitare. 

Preluare: Saptamanalul Ancheta