Statistică îngrijorătoare! Argeşul îmbătrâneşte şi se depopulează

În ultimii ani, ţara noastră a cunoscut un adevărat exod al populaţiei, milioane de români alegând să-şi trăiască viaţa prin alte state din cauza condiţiilor economico-sociale de la noi. Aşa se face că după Revoluţie milioane de concetăţeni au ales să părăsească România pentru un trai mai bun, mulţi lăsându-şi acasă familiile şi prietenii. Pe lângă migraţia forței de muncă, a continuat să scadă dramatic şi natalitatea, astfel că şi în ultimii 10 ani Argeşul a continuat să înregistreze o diminuare sistematică a numărului de locuitori, în această perioadă din statistici „dispărând” practic 25.000 de argeşeni. Joburile mai bine plătite rămân principalul motiv pentru care românii continuă să ia calea Occidentului, dovadă faptul că ţara noastră se află pe locul al treilea în ceea ce priveşte forţa de muncă exportată.

 Locuitorii de la oraş migrează în suburbii
Dintre localităţile argeşene, cel mai mult par să piardă oraşele. Piteştiul a pierdut doar în ultimii zece ani nu mai puţin de 10.000 de locuitori, în schimb, comunele limitrofe au înregistrat creşteri constante, semn că o parte din piteşteni nu au părăsit judeţul, ci s-au mutat la casă, preferând cel mai probabil liniştea vieţii în suburbii, în defavoarea traiului agitat de la oraş. Astfel, cea mai mare creştere din ultimul deceniu a înregistrat-o comuna Bradu, a cărei populaţie a crescut cu 46,39% adică numărul locuitorilor s-a ridicat de la 5.542 la 8.113. Alte localităţi în care s-au consemnat creşteri semnificative ale populației în perioada analizată sunt Moşoaia - de la 4.290 la 6.105, Ştefăneştiul - de la 13.083 la 15.620, Bascovul - de la 9.143 la 10.697 şi Mărăcineniul - de la 4.698 la 5.320. Pe de altă parte, chiar și aceste cifre ar putea fi mai mari, deoarece în continuare există numeroşi argeşeni care, deşi s-au mutat dintr-o localitate în alta, nu şi-au schimbat şi actele de identitate cu noul domiciliu.


 Populaţia continuă să crească în comunele cu comunităţi de romi
În vreme ce tendinţa generală consemnează o scădere dramatică a natalităţii, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei, există comune unde statisticile consemnează situaţii diametral opuse. Din păcate, aici nu condiţiile deosebite de viaţă reprezintă factorul determinant al creşterii natalităţii, ci sărăcia şi lipsa de educaţie. Astfel, se constată o creştere a populaţiei mai ales în localităţile unde există comunităţi mari de romi, precum Merişani, Bughea de Sus, Ţiţeşti, Călineşti şi Davideşti. La polul opus, sunt şi localităţi care au pierdut mii de locuitori în principal din cauza lipsei locurilor de muncă, dar şi pentru că mirajul salarilor din afara ţării a fost prea puternic. În această situaţie se află şi municipiul Câmpulung care pe fondul dispariţiei industriei a pierdut aproape 5.000 de locuitori, de la 40.270 în 2008 în 2018 ajungând să aibă doar 36.058 de locuitori. În ceea ce priveşte scăderea numărului de locuitori din mediul rural, localităţile argeşene cele mai afectate de migraţia populaţiei sunt cele din sud - Popeşti, Ungheni, Mozăceni, Bârla şi Negraşi.  


 În Piteşti, numărul tinerilor scade şi al pensionarilor creşte sistematic
O altă statistică ce relevă fluctuaţii importante este aceea a vârstei locuitorilor. Astfel, potrivit datelor existente în evidenţele Direcţiei Judeţene de Statistică, reiese clar că populaţia judeţului nostru îmbătrâneşte. Unul dintre cele mai elocvente exemple este cel al municipiului Piteşti:
- dacă în urmă cu 10 ani municipiul Piteşti avea 8.033 de copii cu vârste de la 0 la 4 ani, la acest moment populaţia pe acelaşi segment de vârstă este de doar 7.419 persoane;
- copii de la 5 la 9 ani - numărul a crescut de la 7.584 la 8.241;
- copii de la 10 la 14 ani - scădere de la 8.048 la 7.752;
- de la 15 la 19 ani – scădere de la 11.389 la 7.166;
- de la 20 la 24 de ani – scădere de la 13.669 la 7.620;
- de la 25 la 29 de ani –  scădere de la 17.774 la 10.899;
- de la 30 la 34 de ani – scădere de la 17.578 la 13.488;
- de la 35 la 39 de ani – scădere de la 18.491 la 15.851;
- de la 40 la 44 de ani – creştere de la 10.761 la 16.576;
- de la 45 la 49 de ani – creştere de la 13.548 la 15.718;
- de la 50 la 54 de ani – scădere de la 16.769 la 11.530;
- de la 55 la 59 de ani – scădere de la 14.049 la 10.953;
- de la 60 la 64 de ani – creştere de la 7.938 la 13.591;
- de la 65 la 69 de ani – creştere de la 7.004 la 11.822;
- de la 70 la 74 de ani – creştere de la 5.122 la 6.608;
- de la 75 la 79 de ani – creştere de la 3.132 la 4.739;
- de la 80 la 84 de ani – creştere de la 1.563 la 3.118;
- de la 85 şi peste – creştere de la 663 la 1.956. 
 
Sursa:saptamanalul ancheta