Sărbătoare mare azi-Tradiţii şi superstiţii de Sfântul Gheorghe

Sfântul Gheorghe este sărbătorit de credincioşi în fiecare an, pe 23 aprilie. Această sărbătoare este considerată ca vestind începutul verii pastorae.

Acesta s-a născut în vremea împăratului Dioclețian, în secolul al IV-lea, în Capadocia din parinți creștini.

Toată viața și-a mărturisit credința în Iisus Hristos, iar din cauza acestor convingeri religioase este întemnițat și forțat să renunțe la credința creștină. 
El a fost ispitit cu onoruri pentru a jertfi zeilor, însă în zadar toate aceste încercări deoarece el nu s-a lepădat de credința în Hristos. 
Din cauza credinței lui este torturat și până la urmă ucis prin decapitare la data de 23 aprilie. De aici, această zi a rămas ziua sa de prăznuire. 

Exista numeroase tradiţii şi superstiţii legate de această zI, cum ar fi : 

În ziua Sfântului Gheorghe, creştinii pun la porţile caselor crenguţe de fag, brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susţinere ai porţilor.

Pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii şi boli, animalele sunt protejate cu crenguţe de leuştean puse la intrarea în grajduri.

La ţară, se credea că prin acest ritual oamenii, vitele şi semănăturile erau protejate de forţele malefice, ce deveneau extrem de active în acest moment de început al anului pastoral.

Pentru ca membrii familiei să fie protejaţi de junghiuri rele şi de boli necruţătoare trec prin fumul şi flăcările unui foc aprins, iar vitele şi casele se afumă, la rândul lor, cu tămâie.

Se mai spune în tradiţia populară că de Sfântul Gheorghe ard comorile pământului, ele putând fi văzute. Cei care le caută nu trebuie să scoată nici un cuvânt pentru a le putea descoperi, ca nu cumva duhul comorii să-i amuţească.

În noaptea de Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul ursitulului oglindit într-un vas cu apă de izvor din care nu s-a băut, dacă stau goale între lumânări aprinse, aşezate în formă de cruce.

Nimeni nu are voie să doarmă în această zi, deoarece se crede că acel care încalcă interdicţia va fi somnoros tot anul. Pentru a fi apăraţi de rele, oamenii se cântăresc, astfel ei cred că vor fi sprinteni până la anul, când obiceiul se reînnoieşte.

În unele regiuni fetele sunt stropite cu apa proaspătă, la fel ca de Paște. Acest obicei se crede că ar avea efecte benefice cu dubla semnificație în purificare și fertilitate.

Urzicatul era un alt obicei de practicat de tinerii din comunităţile tradiţionale bucovinene. Tinerii se atingeau, pe furiş, peste părţile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzică, sperând că astfel vor fi mai ageri, mai harnici şi mai sănătoşi de-a lungul verii. 

De Sfântul Gheorghe se dau de pomană lapte, brânză şi caş. 
În comunităţile săteşti contemporane se mai păstrează obiceiul împodobirii stâlpilor de la poartă cu ramuri de salcie înmugurită şi cu flori galbene de primăvară, înfipte în brazde înverzite.