Sf. Maria - Ce trebuie să facă fetele nemăritate pe 15 august

La data de 15 august, Biserica Ortodoxă cinsteşte Adormirea Maicii Domnului, cel mai de seamă eveniment religios al anului, din grupul sărbătorilor care o preslăvesc pe Sfânta Fecioară Maria. Praznicul Adormirii Maicii Domnului este cunoscut în popor sub numele de Sfântă Măria Mare sau Uspenia.

 

CITEȘTE ȘI... Horoscop! Leii dețin cheia!

 

Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului adună mii de credincioşi în lăcaşurile care poartă hramul sărbătorii: 40 de biserici în ţară şi opt în Capitală. La marele praznic al Adormirii Maicii Domnului ne reamintim de evenimentul religios de atunci: Cu trei zile înainte de trecerea la viaţa veşnică, Născătoarea de Dumnezeu a fost vestită de Arhanghelul Gavriil că a venit ceasul ca ea să mute lângă Fiul ei prea iubit.

Sărbătoarea îşi are originea în Sfânta şi credibila tradiţie a Bisericii, iar circumstanţele Adormirii Maicii Domnului sunt menţionate şi păstrate de Biserica Ortodoxă din timpuri apostolice. Ca dovezi palpitante stau atât scrierile apocrife şi opinia Sfinţilor Părinţi, cât şi credinţa constantă a poporului dreptcredincios în Dumnezeu.
În tradiţia populară , Maica Domnului este ocrotitoarea familiei, şi a naşterii pruncilor sănătoşi. În ziua marelui praznic, icoana Maicii Domnului, prezentă în casele românilor, se împodobeşte cu flori pentru ca norocul să nu părăsească acea familie.

În familiile care au fete de măritat, icoana Fecioarei Maria este împodobită cu flori de busuioc pentru ca tinerele să aibă noroc în dragoste.

În această zi, se culege năvalnicul, o plantă care creşte în păduri, în locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vârstnice.

În ziua praznicului, planta aceasta este dăruită fetelor pentru a avea noroc să se căsătorească cu un băiat gospodar şi iubitor.

În dimineaţa praznicului, gospodina casei duce la biserică fructe: struguri şi prune, pentru a fi slujite de preot. După slujba închinată praznicului, ofrandele acestea se dau de pomană pentru sufletul rudelor plecate în eternitate. În multe zone din Muntenia se mai dau de pomană faguri de miere, prune, struguri şi apă. Dacă în ziua acestui praznic înfloresc trandafirii, tradiţia spune că va fi toamnă lungă.
De asemenea, în această zi ciobanii coboară cu oile de la stână şi se încheie văratul oilor la munte.

Ziua Marinei Române, este o sărbătoare civilă și militară, marcată de autoritățile publice și celelalte instituții ale statului prin organizarea unor programe și manifestări cu caracter evocator, în spiritul tradițiilor poporului român, precum și prin ceremonii militare și religioase organizate de Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Administrației și Internelor. A fost instituită prin Legea nr. 382 din 28 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial partea I, nr. 896 din 1 octombrie 2004. Începând din anul 2009, ziua de 15 august a fost declarată sărbătoare națională.