Şeful Penitenciarului Colibaşi - cea mai vie conexiune a sistemului SIPA în Argeș

SIPA sau Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie şi arhiva cu secrete a acestuia, unele prea intime chiar şi pentru un asemenea tip de serviciu, au reprezentat o temă de interes pentru mediul public în ultimele două săptămâni. În Argeş, cea mai vie urmă a fostei SIPA o reprezintă actualul şef al Penitenciarului Colibaşi, Emanuel Conea, care, înainte de a conduce o unitate de detenţie, a fost agent al Direcţiei de Combatere a Criminalităţii şi Prevenirea Terorismului în mediul penitenciar, cea care a luat locul SIPA, pe muteşte, în 2006.

Inspectorul principal de penitenicare, Daniel-Emanuel Conea a câştigat concursul de şef al Penitenicarului Colibaşi în decembrie 2012. Acesta îşi mai încercase norocul şi în martie 2012, la concursul pentru şefia Penitenicarului Târgu Jiu, unde lucra în acea perioadă, însă nu a reuşit să răzbească în bătălia cu alţi doi contracandidaţi. La acel moment, presa gorjeană dezvăluia faptul că Emanuel Conea era în sistemul penitenciar din 2007 şi că fusese angajat în cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii şi Prevenirea Terorismului în mediul penitenciar (DCCPT). Rolul angajaţilor Direcţiei era acela de a „identifica şi preveni faptele, situaţiile şi împrejurările de nerespectare de către personalul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi al unităţilor subordonate a drepturilor deţinuţilor ori de supunere a acestora la tortură, tratamente inumane sau degradante, a prevederilor legale ce pot favoriza ori genera evenimente grave, a actelor de corupţie sau a altor fapte ce constituie încălcări ale legii, precum şi identificarea şi prevenirea acţiunilor specifice criminalităţii, criminalităţii organizate, terorismului şi corupţiei, a faptelor sau evenimentelor cu consecinţe periculoase pentru siguranţa detenţiei".

Monica Macovei i-a dat acestei structuri atribuţiile SIPA pe furiş. De existenţa noului serviciu s-a aflat în urma unui comunicat transmis de ministrul Justiţiei într-o sâmbătă seara, prin care anunţa că DCCPT va fi condusă de Doru Dobrocan, acelaşi procuror care condusese şi SIPA, coordonase procesul de desfiinţare şi coordonase arhiva preţioasă şi ultrasecretă.

În concluzie, rolul unui agent DCCPT era de a strânge informaţii despre colegi şi despre tot ce mişcă în penitenciare, de la acţiuni ale şefilor, până la deţinuţi.

Ce este SIPA?

A luat fiinţă în 1991, ca Serviciu Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie, la ordinul ministrului Justiţiei din guvernul Stolojan, Mircea Ionescu Quintus. Iniţial, a fost o structură a Direcției Generale a Penitenciarelor, pentru a urmări infracţiunile din sistem. În 2007, Valeriu Stoica îi extinde atribuţiile, preluând serviciul în subordinea directă a ministrului Justiţiei, pentru a se putea ocupa şi de protecţia magistraţilor. În 2004, SIPA devine Direcţia Generală de Protecţie şi Anticorupţie, după ce s-au iscat numeroase scandaluri mediatice privind abuzurile manifestate de această structură şi de metodele de poliţie politică. În 2006, Monica Macovei desfiinţează DGPA, ca urmare a abuzurilor constatate, dar pune bazele DCCPT-ului, în care a lucrat şi şeful de la Colibaşi, Emanuel Conea. Încă din 2016 se încearcă desigilarea arhivei SIPA, însă abia acum, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, face paşi concreţi în acest sens. Săptămâna trecută, a dat publicităţii lista celor 22 de persoane care au intrat în arhiva SIPA în perioada 2007 – 2013, după ce structura a fost desfiinţată.

Ce conţine arhiva ultrasecretă?

Într-un document publicat pe wikileaks, conform Digi 24, judecătorul Cristi Danileţ, care a făcut parte din echipa Monicăi Macovei, le-a explicat diplomaţilor americani că în actuala arhivă SIPA sunt dosare doar din perioada 2001 – 2005. „SIPA era în esenţă serviciul propriu de informaţii al Ministerului de Justiţie, care avea scopul de a spiona vieţile private ale judecătorilor, procurorilor, oficialilor din instanţe şi chiar a cetăţenilor de rând. El le-a văzut dosarele care conţineau detalii despre relaţii sexuale ilicite ale unor judecători şi procurori, chiar dosare medicale despre ce judecătoare au făcut avorturi. Era, a notat Danileţ, o reîntoarcere la epoca Ceauşescu şi era greşit să crezi că poţi forţa prin şantaj judecătorii să se reformeze”, arată digi24.ro.

 

Sursa: Saptamanalul Ancheta