Primarul Vasile Leau și fiica sa au fost trimiși în judecată: evaziune fiscală și contracte în familie!

Sfârșitul lunii trecute a adus unuia dintre primarii cu state vechi ai Argeșului, Vasile Leau de la Boteni, și fiicei sale, Adelina, un anunț greu de digerat din partea Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș: trimiterea în judecată pentru evaziune fiscală în formă continuată și folosirea funcției în vederea favorizării altor persoane. Ancheta procurorilor surprinde două activități desfășurate de familia Leau vreme de mai mulți ani în afara legii, respectiv realizarea și vânzarea de produse de panificație fără fiscalizarea activității și achiziționarea acelorași tip de produse (plus a altor servicii) de către Primărie și instituții subordonate, fără respectarea prevederilor privind achizițiile publice și a celor privind incompatibilitățile.


Vasile Leau, primar PSD din Boteni, este cunoscut pentru desfășurarea diferitelor activități comerciale  în paralel cu funcția publică. Problemele i se trag primarului din punctul în care le-a încurcat pe cele două și s-a hotărât să achiziționeze pentru primărie și școala din comună produse și diferite servicii de la două societăți comerciale aparținând fiicei sale, Adelina, și fratelui său, Ion Leau. 


Adelina Leau este de asemenea cunoscută, mai ales după câteva tentative nereușite de a îngroșa numărul fiicelor de primari care s-au angajat în Consiliul Județean Argeș și au reușit să se mulțumească deocamdată numai cu funcții în instituții din subordinea acestuia, așa cum este - în cazul ei - cea de inspector asistent în cadrul DGASPC, funcție pe care o ocupă în prezent după o angajare pe furiș și după mari chinuri concretizate într-un eșec la concursul de consilier juridic al aceleiași instituții, concurs finalizat cu o strălucită notă de 3. În speța de față, ea a fost trimisă în judecată după ce inspectorii ANAF și procurorii au stabilit că a coordonat activitatea unei brutării – afacere proprie, unde contabilitatea se ținea „pe caiet”, iar vânzările se făceau cu căruța, fără să fie trecute prin circuitul  fiscal care ar fi generat  taxe și impozite.


Nici soțul Adelinei, Alexandru Vîjan, în prezent șeful Gărzii de Mediu Argeș, nu a scăpat din rolul de protagonist al rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunal, fiind nominalizat printre cei care se ocupau de distribuția nefiscalizată a pâinii, adică prin cei care cărau lipii și căpețele sărind etapa contabilă care ar fi impus plăți către statul român de la care este el, mai departe, plătit. 
În firul logic al dosarului penal finalizat cu trimiterea în  judecată a primarului și a fiicei sale dezvăluirile anchetatorilor vorbesc de la sine despre cum se conduce o afacere în care coci noaptea și faci bani ziua, dar și despre cum se achiziționează de către primării tot ce ar putea vinde firmele familiei, de la pâinici la butelii și de la var la cadouri pentru copii. 

Începutul: caietul descoperit la brutărie

La data de 9 iulie 2013, în urma unui control privind respectarea legislației muncii efectuat la brutăria aparținând SC Legram  Company SRL, situată în comuna Boteni, a fost identificat și ridicat un caiet de matematică, cu prima copertă incompletă, numerotat de la 1 la 40  în colțul dreapta sus, completat cu scris olograf cu pix de culoare albastru închis/deschis, cu nume (unele diminutive) de persoane/porecle, precum și diferite denumiri cum ar fi „ Școală”. „Tec”, „Magazin”, „Ionuț”, „Traseu”, „ Balabani”, „Văleni”, „Crinu”, „Feldi”, „Gilă”, „Rudari”, „Puia”, „Viorela”, „Rația”, „Dan”, „Gigi” etc - în dreptul cărora figurau cifre, nume, cantități (la bucată sau saci) și denumiri specifice unor produse de panificație: pâini, lipii, cozonaci, căpețele. La unele era trecută data livrării sau mențiunea „plătit”. 


Din primele cercetări a rezultat că mențiunile olografe din caiet erau scrise de către angajați și reprezentau producția realizată, comenzile și livrările zilnice, nefiscalizate, existând suspiciuni privind „contabilitatea dublă”  a societății. Marfa era transportată cu căruțele, la domiciliul clienților, contravaloarea produselor vândute fiind încasată în numerar și predată, la sfârșitul zilei, angajaților brutăriei, fără a se întocmi acte financiar-contabile, fapte susceptibile a fi fost comise în mod repetat, ca obișnuiță zilnică și în perioadele care exced perioada consemnată în caietul respectiv.  Raportat la aceste prime constatări, organele de poliție judiciară s-au sesizat pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.
SC Legram Company SRL, firmă plătitoare de TVA lunar, avea - pe lângă brutărie și 2 magazine de desfacere: unul în comuna Boteni, altul în Hârtiești. Până în 2004, asociat și administrator al firmei fusese Vasile Leau (primarul), iar din acel moment calitatea de administrator a fost preluată de fiica sa, Adelina-Georgeta.  

Brutăresele și vecinii au dezvăluit procurorilor tot traseul evaziunii

Fiind audiată, martora Elena Cârstian, brutar, a declarat următoarele: „Lucrez în schimbul III, cu colega mea, Violeta-Petruța Popescu, și găsim, la începerea programului, 5 saci de făină de 40 kg, 15 pachete de drojdie de 500 gr, 2,5 kg sare și realizăm circa 700-800 de pâini pe seară. Acestea ne sunt lăsate de Adelina-Georgeta Leau. Nici eu și nici colega mea nu semnăm vreun înscris privitor la luarea în primire. După terminarea schimbului, în jurul orelor 07.00, la brutărie sosește soțul Adelinei Leau, Alexandru Vîjan, căruia îi dăm în primire pâinea realizată peste noapte, prin numărarea lăzilor, fără a se întocmi vreo hârtie în acest sens. Eu și colega mea nu vindem pâine în brutărie și nu folosim casă de marcat. Casă de marcat are numai Alexandru Vîjan. Eu și colega mea nu ne ocupăm de întocmirea vreunei evidențe contabile, acest lucru fiind făcut de Adelina Leau. În caietul ridicat de poliție este scrisul nostru și reprezintă comenzile primite de la Adelina Leau sau soțul său. Seara, după intrarea în schimb  sau, uneori, dimineața, unul dintre cei doi, fie ne sună, fie ne spun direct ce anume avem de făcut pentru ziua următoare. Datele existente în caiet reprezintă comanda de producție. La brutărie facem pâine, cozonaci, cornuri, căpețele pentru pomeni.”

Cu privire la numele din caiet, martora a declarat că sunt cei cărora li se livrau cantitățile respective - atât persoane fizice, cât și societăți comerciale  -, de către Alexandru Vîjan și „Crinu”, recunoscând și că rația reprezintă pâinea pe care ea și colega sa o primeau zilnic, respectiv 2 bucăți. Cealaltă brutăreasă, Violeta-Petruța Popescu, a confirmat în totalitate declarația fostei colege de serviciu. 
Alexandru Vîjan, soțul inculpatei, a declarat la audieri că ridica în fiecare dimineață pâinea pe care o avea de livrat, respectiv „comanda pe care eu le spun să o facă cu o zi înainte, după ce mă întorc de pe traseu. Predarea-primirea cantității de pâine se face fără a se întocmi vreun document în acest sens. Pe perioada efectuării transportului, am avize de însoțire a mărfii, în mai multe exemplare, pe care le înmânez persoanelor juridice cărora le distribui, și o casă de marcat ambulantă, pe care o folosesc numai atunci când livrez persoanelor de pe traseul din localitățile Boteni și Văleni - Dâmbovița.”  

Serviciu de livrare la domiciliu cu căruța și goarna 

Martorul Victor Motoi, zis Crinu, care, aferent perioadei 2012- 2014, a lucrat în calitate de distribuitor pâine, a declarat că „prin intermediul unei atelaj hipo (cal și căruță ce îmi aparțineau), ridicam pâinea în fiecare dimineață, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, după care plecam în satele Ungureni și Vârtop, unde o distribuiam la cetățeni. Nu am fost angajat în baza unui contract de muncă, iar în discuțiile pe care le aveam cu patroana, Adelina Leau, aceasta mi-a spus că - pentru două ore cât lucram eu - nu are ce forme de angajare să-mi facă și eu am acceptat să lucrez în acest fel. Pentru a anunța locuitorii că am sosit, am format o goarnă și aceștia, când o auzeau, ieșeau la poartă, știind că am ajuns cu pâinea. Vindeam  o pâine albă cu suma de 1 leu, iar mie îmi revenea pentru fiecare pâine vândută suma de 10 bani. După ce distribuiam pâinea, zilnic, mergeam la brutărie și lăsam sumele încasate într-un birou de la care aveam cheie, nefiind nevoie să fie cineva. Adică lăsam banii, după care încuiam biroul. Nu este adevărat faptul că primeam avize de însoțire, facturi fiscale sau alte documente contabile. Nu aveam asupra mea nici casă de marcat. Niciodată nu mi se elibera vreo chitanță pentru sumele pe care eu le predam de la cumpărători. Niciodată nu am fost interesat de vreo chitanță în acest fel, deoarece nu era treaba mea, interesul fiind acela de a putea să vând cât mai multe pâini pentru a beneficia de acei 10 bani pe care îi primeam. Banii îmi erau dați de patroana Adelina Leau, fie zilnic, fie la sfârșitul lunii, în funcție de cum aveam și eu nevoie de ei. Pentru sumele primite nu am semnat niciodată vreun document. Așa cum este menționat și în caiet, eu distribuiam zilnic 170 sau 180 de pâini, după cum aveam comenzi de la clienți. Mai erau situații în care, la sărbători religioase, avem comenzi pentru căpețele, iar în perioada Paștelui și a Crăciunului, comenzile de pâine erau mai mari. Personal, în decursul unei luni, primeam de la doamna Adelina Leau circa 500 de lei, pentru pâinea pe care o livram.”

O declarație asemănătoare a dat și martorul Nicolae Preda, de asemenea „distribuitor” zilnic pe ulițele cătunului Lunea, unde vinde pâine la prețul de 1 leu bucata, fără a i se înmâna vreodată documente de însoțire a mărfii și care preda banii la sfârșitul zilei  nu la brutărie, ci la doamna Lili, mama patroanei Adelina Leau, cu care era vecin. Și lui îi reveau tot 10 bani la fiecare pâine vândută.
În ceea ce privește livrările către diferite persoane juridice (magazine din comună), șoferul brutăriei Gheorghe Năstăsoiu a declarat că ducea pâinea cu o autoutilitară Dacia și primea de la angajatele brutăriei un bilețel scris de mână care conținea numele magazinului sau porecla patronului/ vânzătorului și cantitatea. „Uneori, fără a fi zi de zi, mai primeam avize de însoțire, dar facturi fiscale nu mi se dădeau mie. Lăsam cantitățile și primeam banii de la patron sau vânzătoare. Pentru aceaste sume, nu eliberam bon fiscal, pentru că niciodată nu am avut casă de marcat. După ce livram pâinea, mergeam cu bilețelul la una dintre brutărese sau la patroană și le dădeam banii încasați, așa cum îi primeam, după bilețelul de dimineață”. Alți patroni locali, de asemenea audiați, au declarat că primeau și plăteau cash pâinea dimineața, uneori cu aviz, alteori fără și că – la sfârșitul lunii - primeau o factură și o chitanță fără a putea spune cu certitudine dacă acestea înglobau toate cantitățile zilnice livrate. 

Contabilii - nevoiți să încropească documente care nu coincideau cu realitatea

Contabilul Severică Mesteacăn a declarat procurorilor că Adelina Leau nu întocmea și nu-i furniza la timp documentele vizând contabilitatea primară, în sensul că nu întocmea rapoarte zilnice de producție, iar notele de intrare-recepție și constatare diferențe se efectuau cu mare întârziere. „Documentele contabile primare nu concordau între ele, Adelina Leau motivând la telefon că nu are timp să le judece, că este foarte ocupată cu aprovizionarea magazinului și că are foarte puțin timp pentru brutărie”. Declarația acestuia a fost coroborată cu cea a altui contabil, Cătălin Crețu, împuternicit să se ocupe de întocmirea și depunerea documentelor la ANAF: „Menționez că relațiile de colaborare erau greoaie, întârziate. Uneori, din lipsa de timp a administratorului, realizam, la solicitarea acestuia, NIR-uri, rapoarte de producție și bonuri de consum, pe baza detaliilor verbale sau scrise. Erau situații în care atrăgeam personal atenția Adelinei Leau asupra faptului că unele date nu concordau cu realitatea, în sensul că consumul aferent producției era mai mare decât stocul inițial al perioadei de referință plus intrările de materii prime. Însă aceasta ignora cele transmise de mine și îmi sugera să le fac cum pot.” 

Experiment judiciar: procurorii au copt pâine pentru a face reconstituirea

În septembrie 2017, în scopul clarificării cauzei, procurorii au dispus suplimentarea probatoriului prin efectuarea unei cercetări la fața locului și a unui experiment judiciar privind procesul de producție. Practic, s-a dispus o reconstituire. În vederea raportării la un sistem de referință obiectiv, au fost de asemenea solicitate informații despre producția de pâine la Direcția Agricolă Argeș, SC Vel Pitar SRL și SC Pati Pan Mariano SRL, producători în același domeniu de activitate de anverguri diferite, cu privire la randamentul procesului de producție uzual, pentru a se stabili cantitățile de făină și conexe necesare pentru obținerea unui kg de pâine. Ulterior, oamenii legii, însoțiți de alți diverși specialiști (pentru conformitate) și de Adelina Leau au reconstituit efectiv o zi de producție în brutăria de la Boteni, făcând pâine și constatând cât se putea produce din cantitatea de făină menționată. În urma realizării experimentului judiciar s-a atins scopul principal, respectiv calcularea randamentului privind producția brutăriei, randament situat în parametrii normali (chiar spre limita superioară), comparabili cu cei comunicați de producătorii similari. 


În concluzie, oamenii legii au stabilit că, aferent perioadei 01.01.2013 - 31.10.2014, prin neînregistrarea în evidențele contabile a tuturor veniturilor obținute din fabricarea și comercializarea produselor de panificație, firma familiei Leau a adus un prejudiciu de de 24.749 lei bugetului de stat, reprezentând impozit pe profit și TVA. 

Ilegalitățile s-au produs „pe un fundal psihologic benefic și protector al afacerilor în familie”

Adelina Leau a recunoscut inițial circuitul indicat de brutărese și alți martori, dar ulterior s-a răzgândit și a adoptat „o atitudine necooperantă” exercitându-și dreptul de a nu da declarații, nici în calitate de suspectă, nici în calitate de inculpată. Concluziile procurorilor: „Practic, sub raport subiectiv, inculpata a profitat la maximum de lipsa controalelor și de dificultățile inerente realizării unor verificări inopinate sau periodice la fața locului, coroborate cu avantajul dat de specificul activității (spontan, cu sau fără comenzi, fără programe de realizare a producției, fără contabilizarea exactă a materiilor prime și fără cuantificarea riguroasă a consumurilor)”. A profitat de aria și modul de comercializare care permiteau o distribuție „neoficială” și „necontorizată” în documente contabile, în zone izolate, cu riscuri minime de a fi semnalată organelor fiscale - dată fiind rudenia directă a inculpatei cu primarul comunei, scopul final fiind sustragerea de la fiscalizarea veniturilor obținute, toate acestea producându-se pe un fundal psihologic „benefic” și „protector” al afacerilor „în familie”.

De la pâine, s-a copt dosarul primarului care a dat contracte familiei

Pe parcursul anchetei au apărut indicii certe și cu privire la săvârșirea infracțiunii de conflict de interese / folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane, fapt care a determinat extinderea urmăririi penale în rem inclusiv cu privire la această infracțiune, prin ordonanța Parchetului din 30.07.2015. Aceste indicii se refereau la existența unor contracte comerciale „în familie”, derulate între Primăria comunei Boteni și instituțiile subordonate - pe de o parte - și SC Leau Company Boteni (firma lui Ion Leau, fratele primarului), respectiv SC Legram Company SRL Boteni (brutăria Adelinei Leau) - pe de altă parte -, cu eludarea dispozițiilor legale privind achizițiile publice. În fapt, oamenii legii au stabilit că, începând cu decembrie 2008, între Primăria Boteni și cele două firme au fost derulate diferite relații comerciale, vizate pentru plata de mâna primarului. 

Fratele primarului a livrat mâncare, butelii, var, nisip și instalații de Crăciun

Relația comercială dintre Primărie și SC Leau Company SRL, firmă aparținând fratelui primarului, a avut la bază 2 contracte de furnizare produse către Școala Gimnazială „Petre Țuțea” (pe vremea când aceasta nu avea personalitatea juridică), contracte valabile inițial 12 luni, dar continuate și după expirare. Firma lui Ion Leau furniza produse alimentare care erau folosite pentru asigurarea meselor copiilor înscriși la grădinița cu program prelungit din cadrul școlii, fără a se limita însă doar la acestea. Aceeași firmă mai asigura și alte servicii, cum ar fi încărcatul buteliilor, de exemplu. 


Achizițiile au continuat și după ce școala a dobândit personalitate juridică, în anul 2011, până la acea dată Primăria și Consiliul Local asigurând în mod direct toate sumele de bani necesare desfășurării activității, în baza unor referate de necesitate. Ulterior, după ce școala de devenit ordonator de credite în baza unui buget pus la dispoziție tot de administrația locală, contractele cu fratele primarului au mers mai departe, în condițiile în care - conform legii și potrivit martorilor - cheltuielile pentru hrană erau asigurate din bugetul local și, parțial, din sumele plătite de părinți. Altă relație comercială existentă între instituția respetivă și SC Leau Company a constat, așa cum spuneam, în aprovizionarea cu butelii necesare pregătirii hranei copiilor 
Aferent perioadei ianuarie 2008 – decembrie 2015, afacerile desfășurate între firma lui Ion Leau și Școala Gimnazială „Petre Țuțea” au fost  în cuantum de 146.956,20 lei.


De asemenea, tot SC Leau Company SRL (societate multilateral dezvoltată) a livrat și către Primăria Boteni diverse bunuri, ultima relație comercială datând din 18.11.2014.  Aceste livrări se realizau în baza unor referate de necesitate întocmite de Constantin Popescu ca viceprimar, referate care se materializau în simple adrese de solicitare către firma lui Ion Leau în vederea livrării directe de diverse bunuri, fără vreo procedură prealabilă vizând verificarea prețurilor. Printre bunurile astfel achiziționate și achitate se numără fier, beton, sârmă, saci de ciment, agregate minerale, scândură, lați, cuie, sare și nisp pentru preparare material antiderepant, var la saci, încărcare de butelii, cadouri, instalații becuri etc.

68 de facturi emise de fata primarului către Primărie și școala din localitate

Relația dintre Primărie și SC Legram Company, firma fiicei primarului, s-a desfășurat în perioada  2009 - 2012 și a constat în livrarea de produse de panificație către aceeași  grădiniță cu program prelungit din cadrul Școlii „Petre Țuțea”, produse pentru care  nu au fost încheiate contracte așa cum cerea legea, livrarea făcându-se doar în baza unor simple comenzi directe.
Ulterior anului 2012, până în 2015, relația comercială a continuat direct cu școala, numai că  de această dată s-au semnat și, ulterior prelungit, 3 contracte având ca obiect furnizarea de pâine. Aceste contracte prevedeau doar obligația plății la 15 zile, fără alte mențiuni precum prețul produselor, cantitatea etc., lăsând loc arbitrariului, într-un domeniu - achizițiile publice - în care acesta este exclus de facto. În total, anchetatorii au identificat 68 de facturi emise de firma Adelinei Leau către cele două instituții, facturi însumând puțin peste 100 milioane lei vechi. 

Analiza procurorilor: „Inculpatul a sfidat, pur și simplu, comunitatea care l-a ales”

Referitor la gestionarea acestor contracte,  Dorina Mareș, în calitate de contabil al Primăriei,  a declarat că „niciodată în cadrul Primăriei Boteni, în ceea ce privește ordonatorul principal de credite, nu a fost delegată o altă persoană, acest atribut aparținându-i domului primar Vasile Leau. Niciodată nu s-au efectuat plăți din partea Primăriei comunei Boteni în beneficiul SC Leau Company SRL, respectiv SC Legram Company SRL, fără ca facturile fiscale emise de cele două firme să conțină sintagma «bun de plată» și semnătura domnului primar. De asemenea, pentru ca ordinele de plată să poată fi decontate, în mod obligatoriu, acestea purtau semnătura mea și a domnului primar.”


Ca urmare a celor constatate, Vasile Leau este acuzat că - în calitatea sa de primar - nu numai că a încălcat în mod flagrant dispozițiile obligatorii, dar a și participat în mod activ la luarea unor decizii oficiale și la încheierea unor contracte de achiziții publice, cu nerespectarea condițiilor de fond și formă - în mod direct sau prin interpunerea altor persoane - dispunând apoi efectuarea plăților (chiar și în absența unor contracte), în calitate de ordonator principal de credite, prin aceasta favorizând rudele sale directe.
„Tributar unei mentalități împământenite în România de după decembrie 1989 - mai ales în privința autorităților locale - inculpatul a acționat în interes propriu și în direcția creării unei relații comerciale cu circuit închis, «în familie», dar pe bani publici, sfidând, pur și simplu, comunitatea care l-a ales mereu în funcție (din 2004 până în prezent) și ignorând efectiv dispozițiile legale care-l obligau să se abțină să încheie acte juridice prin care să producă foloase patrimoniale unor rude apropiate, ca și când - pe piața liberă din țară - nu mai existau alți producători sau furnizori, chiar cu oferte mai bune, dacă s-ar fi respectat procedurile minimale privind cererea de oferte. Sintetizând, inculpatul a avut «grijă» să asigure o piață de desfacere sigură produselor provenite de la cele două societăți, favorizând astfel membrii familiei din fondurile publice.”

Vasile Leau: „Așa erau vremurile, asta era metoda în 2012-2013”

Vasile Leau, primarul comunei Boteni, a declarat pentru redactorii „Ancheta” faptul că deocamdată dosarul în care a fost trimis în judecată se judecă în cameră preliminară. Întrebat fiind dacă se consideră vinovat, domnia sa a susținut că așa erau vremurile pe atunci, în 2012, și că se va apăra așa cum trebuie: „Este o greșeală acolo în dosar. Ce să fac eu? Asta e, ne vom apăra așa cum trebuie! Acolo, eu nu am avut nicio problemă, pentru că era școala implicată și avea personalitate juridică. Atunci, asta era metoda, prin anul 2012-2013, de când e dosarul... Dar ce trebuie să dați neapărat asta? Mai este până atunci. Deocamdată, este în cameră preliminară și judecătorul trebuie să văd dacă probele sunt corecte.” 

Alexandru Vîjan, comisarul-șef al Gărzii de Mediu Argeș, ginerele primarului din Boteni, a cărui soție a fost trimisă în judecată de procurorii de pe lângă Tribunalul Argeș pentru evaziune fiscală, a preferat să fie succint în declarații. Întrebat fiind cum comentează faptul că înainte de a conduce Garda de Mediu distribuia pâine fără acte în cătunele din comuna păstorită de tata-socru, Alexandru Vîjan a declarat: „Cum să comentez? Asta făceam înainte de a deveni ceea ce sunt. Acesta era serviciul meu. Eram angajat la firma respectivă.” 

 

 

 

Sursa: Săptămânalul Ancheta