Primarul de la Albeştii de Muscel şi-a pierdut mandatul din cauza grevei Poştei

În decembrie 2016, comuna Albeştii de Muscel rămânea fără primar, în urma ordinului semnat de prefectul Cristian Soare. Acţiunea venea ca urmare a sentinţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care, pe motiv de netimbrare a acţiunii, punea punct procesului dintre Agenţia Naţională de Integritate şi primarul Cătălin Manta, acesta rămânând „incompatibil”.


Un timbru de doi lei şi o grevă la Poştă
Pe data de 26 octombrie 2016, Cătălin Manta, primarul de la Albeştii de Muscel, a absentat de la ÎCCJ din motive medicale şi, când a verificat pe site ce s-a întâmplat la instanţă, s-a trezit că în loc să se amâne cauza, instanţa s-a pronunţat şi i-a anulat recursul împotriva deciziei Curţii de Apel Piteşti, care îl declara incompatibil. Motivul l-a uluit: nu a achitat la timp taxa de timbru! Culmea este că făcuse acest lucru cu 5 zile înainte de termen, aşa că nu înţelegea cum s-a ajuns la această concluzie. Ştiind că a respectat termenele de plată pentru timbrarea acţiunii, acesta a început să meargă pe fir pentru a afla unde s-au împotmolit lucrurile şi de ce nu a ajuns chitanţa la instanţă. Pe data de 19 octombrie, Cătălin Manta şi-a plătit taxa de timbru. Instanţa îi pusese în vedere să plătească 2 lei şi un timbru judiciar de 0,15 lei, însă, pentru că nu se poate tăia chitanţă sub 3 lei, a plătit cu un leu mai mult. Pe 21 octombrie a transmis către ÎCCJ, prin mandat cu confirmare de primire, dovada că şi-a îndeplinit obligaţiile puse în vedere de instanţă, pe care a aplicat un timbru judiciar de 0,50 lei, singurul găsit în Oficiul Poştal, pentru că acestea s-au retras din uz de un an. Numai că, după cum avea să afle ulterior, dovada de plată a obligaţiilor a ajuns abia pe 2 noiembrie 2016, deoarece, pe 21 octombrie, când a trimis chitanţele şi declaraţia, Oficiul Poştal unde a efectuat operaţiunea, a intrat în grevă spontană, alături de alte unităţi poştale din ţară. „Potrivit dispoziţiilor art. 104 din codul de procedură civilă aplicabil în cauză, actele de procedură civilă transmise prin poştă instanţelor de judecată se socotesc îndeplinite în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poştal înainte de împlinirea lui.”, ne-a declarat avocatul Florenţa-Violeta Jugănaru. Şi aşa, pentru o taxă de 2 lei, fix de doi lei, primarul comunei Albeştii de Muscel şi-a pierdut mandatul.


A cerut prefectului să revoce ordinul de încetare a mandatului
Ca urmare a acţiunilor în instanţă, pe baza probei că şi-a timbrat acţiunea în termen, întreprinse de avocatul fostului primar de la Albeştii de Muscel, Florenţa-Violeta Jugănaru, ÎCCJ a admis contestaţia în anulare şi a anulat decizia prin care se încheie procesul cu ANI. Mai mult, a stabilit un nou termen în cadrul recursului, pentru luna septembrie. Cum procesul se va relua, Cătălin Manta a înaintat prefectului Emilian Dragnea să revoce de urgenţă ordinul prin care i-a fost încetat mandatul, înainte de drept, primarului comunei Albeştii de Muscel. Orice întârziere a revocării ordinului încalcă dreptul garantat la muncă al primarului Manta, după cum se arată în solicitatrea înaintată pe 26 mai către Prefectura Argeş.


Acţiune la CEDO
Cătălin Manta a făcut şi acţiune la CEDO împotriva statului român, dat fiind faptul că, din cauza acestor inadvertenţe în activitatea Poştei, dar şi la nivel de grefă a ÎCCJ, care nu i-a depus dovada achitării taxei nici după ce a primit-o, şi-a pierdut mandatul de primar, deşi el respectase toate termenele. Chiar există un precedent similar, după cum ne-a declarat avocatul Florenţa-Violeta Jugănaru. „În cauza Hirsch împotriva României, de la CEDO, exista, ca şi în acest caz, dovada necontestată a achitării în termen a taxei de timbru şi transmiterea sa prin scrisoare recomandată, ce a dus la concluzia că anularea recursului a fost viciată de o eroare evidentă. Curtea a considerat că nu i se poate imputa reclamatei că nu s-a asigurat de ajungerea corespondenţei înainte de teremen, deoarece codul de procedură civilă nu prevede o asemenea obligaţie, ci impune numai transmiterea actelor de procedură prin scrisoare recomandată. Prin deciziile ÎCCJ considerăm, aşa cum a arătat şi decizia CEDO, că instanţa a dat dovadă de un formalism extrem de rigid şi a adus atingere dreptului contestatorului-recurent Cătălin Manta de a avea acces la o instanţă.”.

 

Sursa: Săptămânalul Ancheta