Primarilor li s-au lungit ochii după fondurile guvernamentale | Sursa Ta

„Depuneți cât de multe proiecte puteți!” - acesta era apelul pe care autoritățile guvernamentale și cele județene îl adresau primăriilor înainte de pandemia de COVID. În ultimi doi ani, însă, bugetele naționale și județene s-au subțiat considerabil, la fel și cele locale. Nu este de mirare de ce, la acest moment, există primării care nu au cu ce să susțină cofinanțările pe fonduri europene. De asemenea, multe proiecte stau în stand-by pentru că, pe fonduri guvernamentale, niciuna dintre axe nu este deschisă. Primarii se tem că vor fi cheltuit degeaba banii pentru proiecte, pentru că avizele încep să expire și întreaga muncă trebuie luată de la capăt. Cu aceleași costuri, dacă nu cumva mai mari!

 

 

 

Primarul Topoloveniului se gândește la un potențial împrumut


Ca să susțină cofinanțarea pentru proiectele europene în curs de implementare, primarul Topoloveniului, Gheorghiță Boțârcă, are în plan un împrumut, dar și drămuirea mai atentă a bugetului local, prin… tragerea pe dreapta a proiectelor care nu reprezintă o prioritate.


„Cine are proiecte europene multe, așa cum am eu, are nevoie și de mulți bani pentru cofinanțare. O să ne mai drămuim banul, o să facem o reprioritizare a cheltuielilor. Am proiecte europene în valoare de 30 milioane de euro. Dacă mergi pe o cofinanțare de 7-8%, îți trebuie peste 2 milioane de euro. O să fac niște împrumuturi, mai ales că nu am un coeficient de îndatorare foarte mare. Consiliul Județean ne-a dat niște fonduri pentru niște locuințe; a contribuit într-o proporție modestă, cu ce s-a putut, că înțeleg că au la rândul lor probleme. Cine se gândea că vom ajunge în acest punct! Oricum, nu voi renunța sub nicio formă la niciunul dintre proiecte!”, ne-a declarat primarul Boțârcă. 


Acesta susține că poate nu ar fi demarat atâtea proiecte dacă guvernul nu ar încurajat administrațiile locale în acest sens:

„A fost lansată o serie întreagă de apeluri de la guvern: să se depună proiecte, să se depună proiecte, și toată lumea s-a apucat să le facă! S-a spus că se vor aduce gaze până la ultima casă, la fel și apă, și canalizare, iar dacă nu făceai proiecte… ți se imputa că nu ai pentru ce să primești bani. Acum că le-am făcut… spun că n-ai pe ce să le depui, că nu sunt fonduri, că ai participat, dar nu ai câștigat…”.

 


Dincolo de proiectele cu fonduri europene, primarul este interesat și de axele pe fonduri guvernamentale. La acest moment însă nimic nu este disponibil. 

 


„Am, spre exemplu, un proiect pentru introducerea de gaze. Speram să-l pot depune pe PNRR sau pe alte fonduri speciale, dar… deocamdată nu se întrevede nimic. Pe fonduri guvernamentale nu este deschis nimic. Nu s-a mai întâmplat niciodată asta, mai ales pe teme mari. S-au făcut studii și multe dintre ele au costat bani; azi îți expiră avizele, prețurile s-au modificat și ele, nu te mai încadrezi și iar trebuie să o iei de la capăt…”, a mai declarat primarul Boțârcă.  

 

 

 

 

 

Mioveniul plătește costul ieșirii din faliment, cu ochii pe banii de la guvern


Fiecare administrație locală își gândește bugetul la începutul anului în funcție de veniturile pe care le estimează. Ce te faci când guvernul nu-și onorează plățile? Te împrumuți, ții proiecte în stand-by… Este și cazul Mioveniului, un oraș văduvit serios de la centru de banii care, în mod legal, i s-ar fi cuvenit.


„Și noi am întâmpinat greutăți cu cofinanțarea proiectelor europene, ținând cont că anul trecut nu ni s-a acordat o sumă de bani importantă. Se pare că istoria se repetă și anul acesta. Guvernul nu respectă ce a transmis în teritoriu în luna martie, anume că va acorda 63% din cotele defalcate. Înțelegem că e pandemie, că sunt probleme, dar nu înțelegem de ce, în nicio lună, nu s-au putut onora de ce au stabilit. Puteau să prevadă un 30% din cotele defalcate și nu ne mai obliga pe toți să concepem un buget bazându-ne pe un procent pe care guvernul nu e capabil să-l susțină. Așa, ce facem? Guvernul ne minte pe noi, noi mințim cetățenii. Înțeleg că anul trecut au fost alegerile, au văzut că nu au câștigat, sper să-și revină anul acesta.
Pe fonduri europene, cel puțin pe sănătate, am accesat cele 10 milioane de euro anul trecut, suntem în derulare cu proiectul, am implementat aproape 5 milioane de euro. Ne-am străduit să asigurăm și cofinanțarea din bruma de bani pe care am avut-o la dispoziție.”, ne-a declarat primarul Ion Georgescu.

 


Edilul a trecut anul trecut printr-o situație la limita… falimentului, motiv pentru care a trebuit să se împrumute:

„Ca să nu intrăm în faliment, în primăvara anului trecut am făcut un împrumut de 10 milioane de euro. Din luna mai plătim ratele; șase ani de zile trebuie să plătim 12 miliarde pe lună. Mi-e frică să mă mai împrumut. Împrumutul acesta reprezintă 14% dintr-un total de 30% din care pot să mă împrumut fără garanție guvernamentală, dar mi-e frică de rate, pentru că nu poți avea o predictibilitate a bugetului de care dispui.”


Edilul nu-și pune mari speranțe în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și crede că anul acesta va fi unul ratat pentru că ,,abia în septembrie se hotărăște soarta”, iar guvernanții probabil nu vor fi foarte eficienți în a elabora ghidurile de finanțare. 
În privința fondurilor guvernamentale, și proiectele din Mioveni stau un stand-by pentru că… nu e mai nimic de accesat.

„Nicio axă de finanțare nu este deschisă. Noi, pe unde am căutat, nu am găsit nimic și suntem cu ochii pe ele. Avem centura orașului, vrem să mai facem un corp de spital, încă două grădinițe în cartierele noi… Și dacă aș vrea să fac ceva din surse proprii, cât nu am banii în cont, nu pot da drumul la licitație. Și nu am bani pentru că cei care ni se cuvin ne intră în cont ca la cutia milei.”, ne-a mai spus primarului Mioveniului, Ion Georgescu.

 

 

 

Ștefăneștiul ia în calcul un împrumut în numele… civilizației care lipsește


La Ștefănești, orașul care arată ca o comună mai puțin dezvoltată (grație primarilor de până acum), ar fi multe de făcut. Excedentul bugetar pe care l-a moștenit actualul primar Nicolae Velcea e un fel de pistol cu apă.


„Pe fonduri europene am niște proiecte mărunțele, au început să ni se ceară clarificări pe marginea lor. Foarte importante pentru mine sunt proiectele pe care le-am depus pe CNI (Compania Națională de Investiții). Am depus anul trecut patru proiecte: două străzi, o extindere de creșă cu after-school și un bloc pe care vreau să-l fac multifuncțional, (cu creșă, cu grădiniță, afterschool la parter, la etajul unu să mut toți medicii de familie, iar la etajul trei să duc asistența socială și maternală). De atunci și până acum nu mi-a fost validat niciun proiect. Probabil că vom face un împrumut, pentru că ce am solicitat sunt priorități pentru noi. Deocamdată nu sunt deschise alte axe. Am auzit, neoficial, că pe asfaltări nu s-ar da nimic, nici pe canalizări, poduri și podețe. Înțeleg că se dau pe creșe, cămine culturale, săli de sport…”, susține primarul Nicolae Velcea. 


Parte din excedentul bugetar s-a dus pe prioritățile ce țin de minima civilizație ce nu a ajuns la Ștefănești în ultimii 31 de ani:

 

„Prioritare sunt necesitățile de bază: gaz, apă, canal, asfalt, șanțuri, poduri. Spre exemplu, pentru Golești, am trimis scrisoarea de finanțare și așteptăm caietul de sarcini ca să scoatem la licitație proiectul tehnic și execuția pentru 6,3 km de gaz natural. Le vom face din fonduri locale, că, dacă mergeam pe mâna guvernului, mai așteptăm mult și bine. De asemenea, facem studiu pentru 3,7 km gaz în zona Enculești-Ploscaru. Am mai prevăzut pentru asfaltări încă 6 străzi, plus plombări… Sunt încă multe de făcut ca să ai pretenția că trăiești într-un oraș civilizat.”

 


În așteptarea fondurilor guvernamentale care întârzie să apară, primarul Velcea și-a mai pregătit proiecte, precum cel de modernizare și extindere a iluminatului public. Abia prin toamnă sunt zvonuri că ar fi rost de ceva bani... Până atunci, edilul și Consiliul Local vor analiza cât de oportun este, la acest moment, accesarea unui împrumut. 

 

 

 

Viitorul primar al Aninoasei va trebui să găsească 42 de miliarde pentru cofinanțări!


Cine va câștiga primaria din Aninoasa, acolo unde urmează să aibă loc alegeri anticipate, va avea destul de multă bătaie de cap. Primăria trebuie să asigure cofinanțări pentru proiectele europene în valoare de 42  de miliarde de euro, bani pe care… nu îi are. De ce nu îi are? Pentru că, spune edilul Benonie Ștefan, a crezut în faptul că va fi sprijinit de către Consiliul Județean Argeș. 

„Am 42 de miliarde cofinanțare pentru proiectele europene. Nu am banii aceștia și cred că toate proiectele vor stagna. «Faceți proiecte că vă dăm noi cofinanțarea!» – ne-au spus cei de la Consiliul Județean și pe vremea lui Florin Tecău, și pe vremea lui Dan Manu! Și am făcut proiecte, deși nu aveam bani nici de astea, le-am plătit la succes. Am asfaltarea terminată în proporție de 60%, am grădinița care trebuie, în maximum 2-3 luni, să fie gata, am spre finalizare și căminul cultural… Ideea e că de șapte luni nu știu ce să mă mai intereseze: cofinanțarea la proiecte sau alegerile? Așa cum stau acum lucrurile, bani de cofinanțare nu vor fi!”, ne-a declarat edilul suspendat, Benonie Ștefan.

 

 

 

Bradu - cu ochii pe finanțările guvernamentale care nu mai vin


Și la Bradu sunt probleme pe partea de sustenabilitate financiară a proiectelor în sensul în care localitatea ar avea tot felul de necesități, doar că de la centru nu s-au deschis baierele finanțărilor


„Am multe proiecte pentru care am făcut SF-urile. M-aș bucura dacă aș găsi finanțare, așteptăm și acum să vedem pe ce axe putem accesa. Am încercat și la CNI cu un proiect de amenajare hidrotehnică a cursului de apă de la Valea Geamăna, în care era inclusă și refacerea străzii, cu trotuar. Am mai multe proiecte de asfaltare, canalizare, amenajare cu trotuare. Am susținut cât am putut din bugetul local, sperăm să găsim și alte finanțări. Ca în anul acesta, să așteptăm până la jumătate și să nu avem nimic concret, nu a fost niciodată!”, declară Dan Stroe, primarul localității Bradu. 


Pentru că de la Consiliul Județean i-ar fi venit o sumă ridicol de mică, edilul a renunțat la ea pentru colegi care se confruntă cu probleme mai mari. Are însă promisiunea că „ne vor ceda o porțiune din terenul ce aparține societății Apă-Argeș, în apropierea Târgului Săptămânal, ca să lărgim o stradă din spatele târgului, strada Pinului, care nu permite accesul a două mașini în același timp”.

 

 

 

Mălureniul vrea mai multe fonduri decât maculatura produsă pentru a le obține!


Cu ochii pe finanțările guvernamentale este și primarul din Mălureni, Florian Bucălie. Nu are probleme cu cofinanțările pe fonduri europene, a primit și banii pentru proiectele finanțate prin PNDL, însă are o grămadă de priorități pe care nu le poate rezolva doar cu bani din bugetul local. 


„Mi-ar mai fi trebuit bani pentru drmuri. Aveam asfaltare pe DC 223 cu care mă voi întinde pe 2-3 ani, cu tot cu canalizare. Tot drumul are 3 km.Voiam să bag și gaze în comună, dar nu pot face și studiile, pentru că sunt valabile 3 ani și am maculatură destulă. Am un studiu pentru 56 km de conductă, 300 de miliarde lei vechi a costat. Dacă nu fac rost de bani în 3 ani, am pierdut banii. Îmi mai trebuie în satele Zărnești și Mălureni apă, dar și canalizare. Proiecte aș avea, nu duc lipsă, doar resursele lipsesc. Din păcate, nu s-a dat drumul la nicio linie de finanțare. Marea mea speranță este în fondurile europene.”, ne-a declarat primarul Florian Bucălie. 

 

 

 

Stâlpeniul așteaptă deliberările de la CNI


La Stâlpeni, primarul nu s-a întins mai mult decât a simțit că-i va fi plapuma. Iar plapuma nu a fost prea lungă, mai ales că și plapuma Consiliului Județean Argeș s-a scurtat considerabil.


„Am primit de la Consiliul Județean, pentru proiectele în derulare – un cămin cultural – două miliarde lei vechi și restul l-am asigurat din bugetul propriu. Din discuțiile de dinainte de a ni se da banii, ni s-a spus că posibilitatea de sprijin a CJ este una redusă, că și la dânșii au fost bani puțini.”, ne-a declarat primarul Gabriel Șerbănoiu. Deocamdată, acesta a depus mai multe proiecte la CNI „pentru asfaltare, dispensar, bază sportivă multifuncțională și trei proiecte pe canalizare. Așteptăm, ne aflăm în faza de analiză…”. 

 

 

 

Albeștii de Argeș așteaptă PNRR-ul…


Și la Albeștii de Argeș primarul stă cu ochii pe axele de finanțare cu bani guvernamentali:

„Deocamdată nu s-a dat drumul la nicio axă. Eu încă sper la un PNDL 3. Am avut proiecte pe PNDL 2, sunt la zi, am făcut recepția. Am însă proiecte pe care vreau să le depun, și asfaltări, și extinderi de canalizare. Îmi pun speranța inclusiv în PNRR. Cu bani de la bugetul local nu îmi permit să acopăr toate necesitățile.”, ne-a declarat primarul Gabriel Popa. 

 

 

 

La Rucăr, prin forțe proprii


Primarul din Rucăr nu are probleme cu partea de cofinanțare a proiectelor pe fonduri europene. Spune că de la guvern a primit bani în timp util și pentru ce a mai fost nevoie prin comună s-a gospodărit din fonduri proprii.

„Nu am probleme cu asigurarea cofinanțărilor pe fonduri europene, am asfaltări pe 6,5 km și un teren de sport. Resursele le-am stabilit de la început și pentru restul mi-au venit banii la timp. Am finalizat toate cele patru proiecte pe PNDL, s-au plătit executanții, suntem la zi cu toate. Acum am un proiect pentru continuarea căminului  cultural, dar am alocat bani din bugetul local.”, ne-a declarat primarul Ionel Dulamă. 


Și primarul din Poiana Lacului, Ion Dumitrache, este cu proiectele și plățile în grafic. Ar mai avea o asfaltare de finalizat și a mutat-o de pe fonduri europene pe CNI. Deocamdată… liniște, ca în cazul tuturor administrațiilor locale.

 

 

 

Curtea de Argeș - o excepție


Sunt și primari care stau bine în ceea ce înseamnă finanțările și cofinanțările. Curtea de Argeș, spre exemplu, este una dintre puținele administrații unde bugetul de investiții este considerabil mai mare decât cel alocat pentru cheltuieli.

„Toate proiectele europene sunt în derulare și cota de cofinanțare este asigurată. La acest moment, am 40.000 mp trotuare cu granit și 14 km de rețea de apă, transport cu autobuze electrice – proiecte în jur la 10 milioane de euro fiecare; iluminat public – 4 milioane de euro; spital - vreo 4 milioane (eficientizare termică, parte electrică, lifturi, am ajuns la 90% finalizare, plus aparatură.). Nu am solicitat niciun ban de la Consiliul Județean, pentru că sunt alții care stau destul de prost cu bugetul. La acest moment, avem undeva la 70% bani care merg spre investiții, ceea ce este un lucru foarte bun. Doar 30% sunt pentru funcționare. Probabil că sunt unul dintre puținii din țară.”, ne-a declarat primarul Constantin Panțurescu.

 

 

 

Preluat: saptamanalul ancheta