România a preluat șefia Consiliului UE

De astăzi, timp de 6 luni, România este la cârma Uniunii Europene. Ţara noastră deţine preşedinţia Consiliului de Miniştri al blocului comunitar. Ultimele luni însă au fost marcate de conflicte deschise pe de o parte între Guvern şi Bruxelles, pe de alta între Executiv şi preşedintele Klaus Iohannis.

Pe tot parcursul mandatului, României îi revine sarcina de a planifica şi conduce reuniunile şi de a reprezenta Consiliul în relaţiile cu celelalte instituţii. Va trebui, de asemenea, sa ne asumăm reprezentarea Uniunii în dialog cu partenerii externi.

România a preluat simbolic stafeta de la Austria pe data de 21 decembrie, când cancelarul austriac a efecuat o vizita oficială la București.

De astăzi, ne aflăm oficial la cârma Uniunii, iar ceremonia de deshidere a președinției României va avea loc pe 10 ianuarie.

Acest moment însă vine într-un context nu tocmai liniștit. Conflictul dintre Palate este în plină desfășurare, astfel încât România va prelua, președinția rotativă cu doi miniștri demisionari, care nu au fost încă eliberați din funcție de șeful statului.

Prim-ministrul a declarat că președinte României i-a transmis că nu va accepta cele două propuneri pentru ministerele Trasportului și Dezvoltării și îl acuză pe Klaus Iohannis că blochează astfel cele două ministere. Pe de altă parte, vin în continuare critici de la Bruxelles pentru Executiv.

Ultimele, chiar din partea președintelui Comisiei Europene. Jean Claude Juncker a declarat, în urmă cu doar câteva zile, că Guvernul nu a înțeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi țările Uniunii Europene.

Care sunt cele patru priorități
Preşedinţia română a Consiliului UE se va concentra pe patru priorităţi, sub motto-ul „Coeziunea, o valoare comună europeană”. Aceste priorităţi sunt Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa siguranţei; Europa, actor global; Europa valorilor comune.

În cadrul primei priorităţi, sunt avute în vedere dezvoltare durabilă, reducerea decalajelor de dezvoltare, convergenţă, ocupare şi drepturi sociale; inovarea şi digitalizarea; conectivitate, competitivitate şi pieţe.

Cea de-a doua prioritate, Europa siguranţei, va cuprinde securitatea internă a UE, gestionarea frontierelor externe, funcţionarea spaţiului Schengen şi provocări curente; securitatea cibernetică; viitorul spaţiului de libertate, securitate şi justiţie.

A treia prioritatea, „Europa, actor global”, va include politica de securitate şi apărare comună şi eficienţa acţiunii externe a UE, consistenţa politicii UE în vecinătatea sa şi onorarea angajamentelor internaţionale ale UE.

În fine, „Europa valorilor comune” vizează solidaritatea, coeziunea, egalitatea de şanse şi justiţia socială; democraţia, libertatea şi respectarea demnităţii umane; combaterea rasismului, intoleranţei, xenofobiei, populismului şi antisemitismului.


Surse: Digi 24, Agerpres