Pe fondul stresului creat de pandemie, fumătorii au crescut doza de nicotină

Sondajele recente ne arată că peste 50% dintre fumători au crescut doza de nicotină în ultimele luni.

 

„Pe lângă faptul că cetățenii acestei țări suferă de peste 5 luni de efectele directe ale infecției cu virusul SARS-CoV-2, aceștia se confruntă și cu provocarea distanțării sociale. Stresul fizic și psihic al acestei distanțări, poate fi deosebit de profund pentru cei care fumează și care caută astfel o modalitate de a face față stresului și anxietății prin creșterea consumului de tutun.  Fumatul afectează toate organele corpului uman, dar în special plămânii. Persoanele care fumează, prezintă un risc crescut de infecții și afecțiuni cronice pulmonare prin distrugerea mecanismele naturale de apărare ale plămânului și implicit complicații mai grave. Fumatul afectează sistemul imunitar și este de menționat că dublează riscul de infecție cu tuberculoză.”, ne-a explicat dr. Petru-Emil Muntean, medic specialist pneumolog SJU Pitești.

 


  Fumatul crește posibilitatea transmiterii virusului de la mână la gură


Totodată, consumul de tutun crește posibilitatea transmiterii virusului de la mână la gură este un alt avertisment transmis de către medicul din cadrul SJU Piteşti, Petru-Emil Muntean.

„Înainte de pandemia COVID-19, fumătorii aveau un risc crescut de cancer pulmonar, boli obstructive pulmonare cronice, infertilitate, impotență, carii și chiar atacuri de cord, iar pe măsură ce pandemia se va reduce, aceștia vor continua să aibă aceleași riscuri, însă la nivel exponențial. Populația trebuie încurajată să scadă consumul de tutun. Acest tip de fumători trebuie îndrumați imediat către pneumologi. Argeșul are pneumologi foarte bine pregătiți și care au abilitatea de a-i consilia eficient. Dacă se apelează şi la ajutorul unui psiholog specializat, autoizolarea cât și unele restricții pot fi folosite ca o oportunitate de a renunța la fumat. Stresul crescut al contactării unei boli potențial fatale, posibilitatea pierderii locului de muncă, sentimentul de insecuritate și plictiseală, crește dorința de a fuma. Evitarea bolii COVID-19 acum, dar riscul de a avea cancer pulmonar sau BPOC mai târziu, nu este un rezultat dorit. Spirometria este cea mai utilizată explorare funcţională respiratorie și este foarte utilă în diagnosticul și supravegherea evoluției unor afecțiuni respiratorii cronice, însă în context epidemiologic actual, nu este recomandat a fi efectuată. Prin urmare, orice intervenție de specialitate pe termen scurt, trebuie să aibă o durabilitate pe termen lung.”, ne-a mai declarat dr. pneumolog Petru-Emil Muntean.

 

 

 Fumatul este asociat cu un grad crescut de severitate a bolii Covid-19, dar și a decesului la pacienții infectați


„În fiecare an, tutunul provoacă aproximativ opt milioane de decese din cauza bolilor cardiovasculare, bolilor pulmonare, hipertensiunii arteriale și diabetului. Fumatul este un factor de risc consacrat pentru infecțiile de tip respirator. De la debutul pandemiei COVID-19 s-a pus întrebarea dacă nicotina are vreun efect biologic asupra virusului SARS-CoV-2. La momentul actual, dovezile disponibile sugerează că fumatul este asociat cu un grad crescut de severitate a bolii, dar și a decesului la pacienții infectați.”, a avertizat dr. Ana-Maria Mihai, medic specialist medicină internă SJU Pitești.

 

Nu doar tutunul este în preferinţe în perioada asta, în rândul tinerilor fiind utilizate stupefiantele.

„Izolarea a făcut să crească consumul în răndul adolescenților a drogurilor ilegale de tip recreativ, în special Marijuana. În ultimul timp, principalele probleme identificate sunt: sindromul amotivațional, episoadele psihotice acute, declanșarea bolilor psihiatrice precum paranoia, schizofrenia și tulburarea bipolară.”, ne-a declarat Cătălina Constantin, psiholog clinician /psihoterapeut /formator în Bucureşti.