ȘOC! Mărturie cutremurătoare a unui sclav din Berevoești

Pe data de 3 ianuarie 2017, a fost încheiat unul dintre rechizitoriile din dosarul stăpânilor de sclavi de la Berevoeşti, dosar spart în 4 părţi, formate pe grupurile constituite în vederea traficului de persoane. În luna iulie, întreaga ţară era zguduită de ororile descoperite de ofiţerii BCCO Piteşti şi DIICOT în cătunul de rudari din satul Gămăceşti, comuna Berevoeşti. Timp de 7 ani, oameni răpiţi de pe stradă au fost torturaţi, prinşi în lanţuri şi înfometaţi pentru a munci în gospodăriile romilor. De când s-a destructurat reţeaua care înfiinţase în comuna argeşeană o adevărată „fermă de sclavi”, ies la iveală tot felul de detalii uluitoare despre practicile inumane aplicate de stăpâni persoanelor pe care le exploatau.

# „Nea Traian mă obliga să îi fac masaj pe picioare, dar şi pe organul lui genital”

Toţi cei care munceau la „stăpânii” din Gămăceşti, erau numiţi „orfani”. Aşa le ziceau, în batjocură, cei care le-au măcelărit trupul şi sufletul. C.R., zis Costică, este una dintre victimele lui Traian Păun - fiul, Traian Păun - tatăl, Vasilica Păun, mama şi familia Florin şi Ancuţa-Mariana Feraru. L-au răpit de pe stradă şi l-au transformat în slugă.

Costică era un cerşetor ce îşi făcea veacul prin Piteşti şi Mioveni, care avea un handicap fizic şi intelectual. În ziua de 4 iulie 2015, acesta a fost răpit din faţa bisericii Sf. Ioan Botezătorul, din centrul Piteştiului, de către Traian Păun şi tatăl acestuia. Aceştia l-au atras pe băiat, promiţându-i casă, masă şi bani pentru ajutorul dat în gospodărie. Costică mai luase bătaie de la nea Traian şi a refuzat oferta, aşa că acesta, ajutat de încă trei persoane, folosind forţa fizică, l-au luat pe sus şi l-au băgat în maşina lor. Deşi prietena lui Costică, cerşetoare şi ea, a încercat să se opună şi a strigat după ajutor, acesta nu a scăpat. Preoţii din biserică au văzut şi ei o parte din incident şi au sunat la Poliţia Locală. Costică a ajuns la Berevoeşti, iar timp de 5 luni a stat în gospodăria familiei Traian Păun, unde a fost muncit până la epuizare, umilit, bătut crunt şi chinuit în ultimul hal. Mărturiile lui scot la iveală detalii şocante despre iadul prin care a trecut şi metodele pe care „stăpânii de sclavie” le aplicau „orfanilor” pentru a îi ţine sub teroare.

Era obligat să facă toate treburile din gospodărie, de la spălatul rufelor, la rânitul grajdurilor, era dus la tăiat şi încărcat de lemne şi chiar dus la cerşit, în beneficiul familiei care îl răpise. Din poveste nu au lipsit nici abuzurile sexuale. Costică a relatat în faţa procurorilor toate caznele la care a fost supus în cele 5 luni, din care desprindem câteva fragmente:

La început, eu am refuzat, iar nea Traian mă bătea cu biciul, eu spunându-i că nu sunt sluga lor şi că nu vreau să muncesc aşa cum mi se spune. După un timp, ca să nu mai fiu bătut, am spălat hainele, am făcut curăţenie în gospodăie şi eram folosit de nea Traian să car lemne din pădure cu calul acestuia.  În gospodărie, oriunde mă duceam, inclusiv la toaletă, eram urmărit de către băiatul lui nea Traian, care avea grijă ca eu să nu pot fugi de acolo.

Dormeam pe holul de afară, din faţa casei, pe duşumea, fără să am pat sau măcar vreo pătură pe care să dorm sau cu care să mă învelesc, pentru că nea Traian spunea că pătura o va pune pe cai. În unele nopţi dormeam şi în căruţă, care era în aer liber, în curte. În fiecare noapte în care dormeam eram legat cu lanţ şi lacăt de mână şi de picior împreună.

Pe toată perioada cât am fost în gospodăria lui nea Traian, acesta m-a bătut constant cu biciul, cu ciocanul în piept, cu pumnii şi cu picioarele, fie pentru că refuzam să muncesc, fie că bănuiau că eu vreau să fug din gospodărie.

În unele zile mă obliga să mă dezbrac în pielea goală în curtea gospodăriei, moment în care turna pe mine alternativ apă rece şi apă fiartă, după care mă lovea cu picioarele.  În anumite momente, nea Traian mă obliga să îi fac masaj pe picioare, dar şi pe organul lui genital.  În altă zi, am fost obligat de către acesta să-i fac un sex oral, iar în caz de refuz eram ameninţat cu bătaia, lucru care s-a şi întâmplat, fiind forţat fizic de către nea Traian. Acest lucru s-a întâmplat de două ori în perioada în care am stat la ei.

Altădată, obligat de nea Traian, am fost nevoit să o spăl şi pe nevasta acestuia, pe tot corpul, inclusiv în zona organelor genitale. Nici nevasta lui nea Traian nu a avut nimic împotrivă. Arăt că nea Traian, în unele dăţi, nu mă lăsa nici să mă duc la toaletă şi mă obliga să îmi fac nevoile pe mine, îmbrăcat.

În unele dăţi, pentru a mă umili, nea Traian îmi lega mâinile la spate, îmi punea un castron cu mâncare în faţă, pe jos, şi mă îndemna să mănânc în această poziţie, lucru care se întâmpla de faţă cu mai mulţi membri ai familiei.  Mă bătea până îmi pierdeam cunoştinţa, iar apoi eram stropit cu apă rece pentru a mă trezi.  Soţia lui nea Traian mă trimitea la cerşit la biserică, de unde să fac rost de alimente (cartofi, ulei, făină) şi îmi spunea să cer şi bani.”

Fiul lui nea Traian, Florin, îl folosea pe Costică şi în gospodăria sa. Victima a povestit şi despre ce a pătimit cu acesta:

„Acesta era cel care mă urmărea prin gospodărie şi era atent să nu fug. M-a ars cu ţigara la îndemnul soţiei sale. Mă îndemna să mă masturbez de faţă cu ei. După aceea, acesta mergea la nea Traian şi îi spunea că m-a prins în timp ce mă masturbam, iar nea Traian mă lua la bătaie. Acesta nu m-a legat niciodată, dar m-a văzut în repetate rânduri că sunt legat, fără să îi pese de acest lucru.”
Costică a reuşit să se salveze singur, după 5 luni de chinuri crunte, prin mărinimia unui taximetrist. „Eu am fugit de la nea Traian. Am ieşit la asfalt, am oprit un taxi aflat în zonă, căruia i-am explicat că sunt sechestrat, iar acesta mi-a spus să stau în maşină să nu mă vadă vreo persoană şi m-a adus la Mioveni” - după cum se mai arată în mărturia lui C.R. dată în faţa procurorilor.

# Familia Păun şi-a luat sclavi din 2010

Conform declaraţiei unui martor, prinse în rechizitoriu, fenomenul a început din anul 2010 în familia Păun. „Am observat că în gospodăriile lui Păun Traian, Păun Florin şi Bădală Costinel se aflau diverşi bărbaţi care erau obligaţi să muncească, respectiv să facă ordine prin gospodărie, să spele rufe, să aibă grijă de animale… Aceste persoane erau puse să meargă în pădure să spargă lemne. (…) Membrii familiei Păun, inclusiv femeile, băteau în mod constant pe aceste persoane pe care le obligau să muncească prin gospodărie, iar pe timpul zilei erau supravegheate în permanenţă pentru a nu reuşi să fugă şi pe timpul nopţii, erau puse să doarmă pe jos, în cameră cu membrii familiei Păun.

Pentru amuzamentul membrilor familiei Păun, Eugen, Marian şi băiatul şchiop (n.r. – sclavii familiilor) erau puşi să danseze, să ţină caii când alţii îi băteau, astfel că aceştia erau luaţi târâş de animale şi li se arunca în cap cu resturile de mâncare. Li se adresau acestora cu apelativul «orfani» şi îi puneau pe aceştia în permanenţă să muncească în gospodărie. În timpul zilei nu li se permitea niciodată să se odihnească şi chiar dacă terminau treburile ce le aveau de făcut, «orfanii» erau puşi să mute pietre prin gospodărie.”

# Toate victimele au fost răpite şi ţinute în lanţ ca să nu scape

Victimele membrilor neamului Păun erau persoane fără posibilităţi materiale, adesea fără familie. Cei care îi recrutau le promiteau bani, masă şi cazare în schimbul unor servicii prestate prin gospodăriile lor din Berevoeşti. Unii acceptau, însă şi cei care nu o făceau erau luaţi cu forţa, uneori li se punea un sac în cap, iar apoi erau duşi la Berevoeşti. Aici cele cinci cupluri din neamul Păun îşi puneau „orfanii” la muncă şi îi umileau în cele mai josnice moduri. Îi băteau, atât ei, cât şi copiii lor, îi puneau să se bată între ei pentru a se amuza, le dădeau doar resturi de la mesele lor, iar în unele zile nu le ofereau nimic de mâncare. Ca să nu fugă, noaptea îi prindeau în lanţuri legate de pat, ţinându-i să doarmă în aceeaşi cameră cu ei, dar pe podea şi cu uşile încuiate. Ziua erau păziţi, însă unii dintre ei au reuşit să fugă. Evadările lor nu au reuşit întotdeauna, iar cei prinşi au fost pedepsiţi crunt.

# Unul dintre stăpânii de sclavi a plâns când a aflat că poliţia i-a luat banii şi aurul

Unul dintre „orfani” a povestit cum „stăpânul” său a plâns când a aflat de acţiunile poliţiei. L.G. era captiv la Traian Păun (fiul), căruia i se spunea Crinu. „Mă aflam în cursă cu Crinu, Costel şi un băiat pe nume Andrei, şofer, iar Crinu a fost sunat de către o persoană, iar după ce s-a încheiat discuţia telefonică, acesta a început să plângă şi să ne spună că poliţia i-a luat banii şi aurul şi că el va ajunge la puşcărie.”

# Victimele cer daune morale modeste comparativ cu suferinţele îndurate

Deşi chinurile pe care le-au suportat nu pot fi şterse cu bani, amărâţii care au fost maltrataţi de cele cinci familii din neamul Păun cer daune modeste. Din cei 9 sclavi identificaţi, doar 6 s-au constituit parte civilă şi au solicitat daune materiale şi morale. Aceştia cer între 100.000 şi 200.000 lei daune morale şi materiale. Unul singur a cerut mai mult şi s-a constituit parte civilă cu suma de 1.000 euro daune materiale pentru munca prestată şi cu 10.000 euro daune morale.

# Stăpânii de sclavi au fost supravegheaţi audio-video şi interceptaţi

Pe data de 15 iunie, BCCO Piteşti, Serviciul de Combatere a Traficului de Persoane s-a sesizat din oficiu cu privire la infracţiunea de trafic de persoane comise de cele cinci familii din neamul Păun, respectiv Păun Traian şi soţia sa Păun Nicoleta-Florina, Bădală Costinel şi concubina sa Păun Petruţa-Minuca, Feraru Florin şi soţia sa Feraru Ancuţa-Mariana, Păun Florin şi soţia sa Păun Liliana-Elena şi părinţii celor din familia Păun, Păun Traian şi Păun Vasilica.

Pentru a pătrunde în acest „cuib de viespi” şi a obţine probele necesare, BCCO Piteşti a solicitat supravegherea tehnică a suspecţilor din Berevoeşti încă din februarie 2016. Aceştia au fost înregistraţi video, audio şi fotografiaţi. Pe măsură ce investigaţiile au avansat, s-a trecut şi la interceptarea convorbirilor telefonice ale suspecţilor. Această măsură a fost aprobată în iunie 2016.

Sursa: Săptămânalul Ancheta