Magistrații se tem că ar putea reveni sub teroarea DNA

Perioada 2014-2018, raportul Inspecției Judiciare: în cei patru ani, DNA, prin „Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie“, deschidea 2900 de dosare penale pe magistrați, fiind vizați 1962 de judecători și 845 de procurori. Practic, fiecare structură teritorială a DNA își supraveghea instanțele. Magistrații susțin că au fost patru ani de teroare în care judecătorii și procurorii din întreaga țară au fost șantajați și intimidați cu dosare fabricate, ca să pronunțe soluțiile dorite de DNA. De aceea, în 2018, „Serviciul de combatere a corupţiei în justiţie“  dispare și se înființează Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) care devine autonomă, fiind scoasă de sub influența DNA. Multe dintre dosarele deschise pe numele magistraților sunt clasate unul după altul și urmează alți trei ani de… relativă pace. Ce înseamnă asta? Unii spun că multe dintre dosarele DNA ar fi fost doar instrumente de șantaj, deci nu erau susținute de un probatoriu care să stea în picioare. Alții însă acuză SIIJ de lipsă de performanță, cu atât mai mult, cu cât instituția își desfășoară activitatea cu șapte procurori, deci mai puțin de jumătate din cât prevede legea în vigoare. Să se fi menținut în mod deliberat această stare de fapt pentru ca serviciul să fie acuzat de ineficiență? Recent, noul ministru al Justiției, Stelian Ion, a dat o veste care a bulversat întreg sistemul judiciar: vrea să desființeze SIIJ și să-l readucă, practic, sub umbrela Direcției Naționale Anticorupție. Până și Călin Nistor, fost procuror-șef al DNA, declară că această inițiativă nu este prea inspirată. 

CITEȘTE ȘI ... Reținut pentru trafic de droguri de mare risc !

 

Călin Nistor: „Atunci când într-o instituție se concentrează prea multă putere, nu este sănătos pentru sistemul judiciar”


„Eu mi-am exprimat un punct de vedere referitor la înființarea SIIJ în luna august 2018, motiv pentru care am fost taxat de unele publicații că am fost de acord cu înființarea acestei secții. Nu mi-am modificat substanțial punctul de vedere de atunci. Cred, ca și principiu general, că atunci când într-o instituție se concentrează prea multă putere, nu este sănătos pentru sistemul judiciar. De aceea, în opinia mea, înființarea unei alte structuri care să investigheze magistrați am considerat că este un lucru benefic pentru sistemul judiciar. De altfel, și Curtea Constituțională spunea că e chiar o garanție a independenței judecătorilor și procurorilor. Eu nu spun că oameni din DNA nu pot investiga magistrați, dar cred că într-adevăr ar fi mai sănătos pentru sistemul judiciar ca această secție să funcționeze în altă parte.”, a declarat Călin Nistor, fostul procuror-șef al DNA, într-un interviu acordat pentru Aleph News, la puțin timp după ieșirea la pensie. 


Cu un lucru însă nu este de acord fostul procuror:

„Mi se pare anormal ca selecția procurorilor pentru această secție să o facă până la urmă, în mod majoritar, judecătorii. În definitiv, o structură nu poate performa dacă nu are oameni”. 

 

CITEȘTE ȘI ... Cum au ajuns patru copii din familii bune să vândă droguri în stradă

 

Judecătorul Mariana Vârgă: „Magistraţii care au încălcat legea trebuie să fie traşi la răspundere, dar nu prin revenirea competenţelor de anchetare prin abuzuri”


Mariana Vârgă, președintele Tribunalului Argeș, ne-a declarat că actualul ministru al Justiției se pregătește să ia o decizie ignorând „abuzurile contra magistraţilor comise de DNA”:


„Nimeni nu a luat atitudine la acel moment, cu privire la abuzurile comise asupra magistraţilor, prin acest serviciu, şi sesizate în Raportul Inspecţiei Judiciare. (…) Relativ recent, ministrul Justiţiei a afirmat că în maximum două luni de zile se poate adopta o lege în parlament privind desfiinţarea SIIJ, proiectul fiind în sensul de a readuce magistraţii sub controlul DNA, deşi Plenul CSM a avizat negativ iniţiativa legislativă, Senatul României a respins propunerea legislativă la 20 iulie 2020, după ce Camera Deputaţilor o respinsese la 30 iunie 2020. Este evident faptul că se urmăreşte revenirea la competențele anterioare privind corectarea penală a magistraţilor, ignorându-se abuzurile contra magistraţilor comise de DNA, deşi au fost constatate prin hotărârea nr. 225/2019 a Plenului CSM, ca urmare a aspectelor punctuale din Raportul Inspecţiei Judiciare, iar unele dintre abuzuri au fost prezentate şi dezbătute în spaţiul public, după pronunţarea hotărârilor definitive de achitare. Considerăm că magistraţii care au încălcat legea trebuie să fie traşi la răspundere, dar nu prin revenirea competenţelor de anchetare prin abuzuri, aşa cum relevă Raportul Inspecţiei Judiciare asupra activităţii DNA, ci prin măsuri imediate de eficientizare a SIIJ, dacă se consideră că aceasta este ineficientă.”, ne-a declarat Mariana Vârgă, președintele Tribunalului Argeș. 

CITEȘTE ȘI ... Polițistul Bogdan Neagoe a pierit din cauza unei manevre imprudente a unui șofer de taxi!


Spre deosebire de Călin Nistor, judecătoarea Mariana Vârgă consideră că probitatea morală și profesională a procurorilor care lucrează în SIIJ este oricum una mai mare decât cea a procurorilor pe care, odinioară, îi recruta DNA.

„Atât procurorii din funcţiile de conducere, cât și procurorii din funcţiile de execuţie ai SIIJ sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, ca urmare a unui concurs. Prin comparaţie cu procedura anterioară de recrutare a procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie, se poate observa o creştere vizibilă a transparenţei, condiţii mai severe pentru participarea la concurs (vechime efectivă în funcţia de procuror de cel puţin 18 ani) şi o mai mare complexitate a procedurii de selectare a procurorilor. Toate aceste elemente vin să servească unui scop necesar: buna pregătire şi experienţa suficientă pentru îndeplinirea atribuţiilor profesionale. Concluzia este susţinută şi de faptul că procurorii din această Secţie pot efectua urmărirea penală inclusiv cu privire la judecători de la Curţile de Apel şi la judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Elementele menţionate ţin, aşadar, şi de independenţa judecătorului.”

 

 

Liviu Stancu: „Dacă aș ști că avem un DNA ca lumea, mâine aș desființa SIIJ”


Din banca avocaților, lucrurile se văd fix ca din banca… rabinului.

„Problema este foarte nuanțată și delicată. E exact ca în faza cu rabinul: și tu ai dreptate, și tu ai dreptate. În mare parte au dreptate fiecare dintre combatanți și, în același timp, niciunul. Dacă DNA își făcea treaba așa cum trebuie și investigațiile pe care le făceau nu loveau în chestiuni pur politice, nu se mai ajungea la această dilemă. De aceea s-a înființat această Secție de investigare a infracțiunilor din justiție, ca să se blocheze influențele pe care procurorii DNA le pot avea împotriva magistratului, cu tipul ăsta de șantaj: dacă nu rezolvi dosarul ăsta într-un fel, următorul va fi dosarul tău. Dacă aș ști că avem un DNA ca lumea, mâine aș desființa SIIJ.”, ne declară avocatul Liviu Stancu. 

 


De ce se dorește totuși revenirea la anchetarea magistraților sub umbrela DNA?

„Mi se pare că e mai mult un joc politic. Noua putere trebuie să-și legitimeze cu ceva o realizare în justiție. Când a fost numit noul ministru, mă așteptam la el, fiind avocat, să vină cu niște lucruri care să genereze eficiență pentru justiție ca serviciu public. Ce face el acum este să întărească justiția ca putere în stat. Nu-i interesează de oamenii simpli, ci doar de meciurile prin care ei își gestionează zone de putere. Nici măcar nu știu dacă îi interesează eficiența amputării SIIJ, ci faptul în sine, ca să marcheze politic.”, spune avocatul Stancu.


Chiar și așa, cifrele referitoare la anchetele făcute în perioada 2014-2018 sunt cât se poate de îngrijorătoare.

„Să presupunem că au fost 500 de dosare pe an - deși au fost mai multe - și că, din astea, 400 au fost făcături ale DNA. 100 dacă sunt reale și tot este dezastru, justiția română e în aer. Dar dacă cele 500 de dosare au fost pe bune, asta înseamnă apocalipsă. E apocalipsă și dacă sunt făcute pe bune, și dacă sunt făcături. Oricum o dai, te apucă durerea de cap.”, ne-a mai declarat avocatul piteștean, conchizând:
„Aștept să văd dacă vor modifica și porcăriile la legislația penală pe care le-au făcut pesediștii. Fac pariu că le vor păstra!”


Preluare: saptamanalul ancheta