Ce riști dacă te așezi pe toaleta publică?

Toată lumea a trecut prin această situație: o nevoie presantă, căutarea frenetică a unei toalete și, odată găsită, descoperă că scaunul este acoperit de stropi, urme ale celui care a folosit-o înainte. Ce să faci atunci? Să te comporți ca și cum n-ar fi nimic și să stai pe WC așa cum ești obișnuit sau să încerci o poziție incomodă, cu un echilibru precar?

Lumea noastră este într-adevăr o planetă a microbilor. Purtăm în noi și pe noi propriile păduri tropicale microscopice și facem schimb în permanență nu numai cu mediul în care trăim, ci și între noi. Microbii abundă pe întreg corpul uman, inclusiv pe piele, în gură, în ochi, în organele genitale și de excreție. Majoritatea oamenilor transportă până la un kilogram de microorganisme: bacterii, fungi, ciuperci, viruși și adesea paraziți care trăiesc în mare parte în intestin. 

Cercetările au stabilit că microbii din intestin constituie între 25 și 54 la sută din materiile fecale umane. În consecință, fecalele umane pot transporta un larg evantai de elemente patogene transmisibile: bacteriile Campylobacter, Enterococcus, Escherichia coli, Salmonella, Shigella, Staphylococcus, Streptococcus și Yersinia – dar și virusuri precum norovirus, rotavirus și virusul hepatitelor A și E, pentru a numi numai câțiva dintre ei.  Prin urmare, la o întâlnire, în toaletele publice, cu materiile fecale ar exista efectiv întotdeauna un risc de infecție, dar în ce măsură acest risc este cu adevărat îngrijorător?


Mâinile, principalul pericol

Este foarte puțin probabil ca o infecție să se dezvolte începând de la fese, chiar dacă stai așezat pe vasul de WC. Marea parte a infecțiilor intestinale implică un transfer manual al bacteriilor către gură. Asta se întâmplă în general când mâinile, alimentele sau anumite suprafețe sunt contaminate cu materii fecale. În plus, stratul de bacterii și alte microorganisme care acoperă pielea umană funcționează ca un fel de scut de protecție foarte eficient.
Iar în final, sistemul nostru imunitar este deosebit de eficient pentru a ne proteja de agenții patogeni. 

De aceea, nu este necesar să stăm cumva ghemuiți, deasupra toaletei, fără să ne așezăm, ca să nu atingem vasul. Aceste poziții pot cauza accidentări sau chiar să sporească riscul de infecții. Specialiștii spun că în cazul femeilor în special, mușchii planșeului pelvin și ai centurii pelviene - rotatorii șoldului, mușchii gluteali, spatele și abdomenul - sunt extrem de tensionați. Această tensiune a centurii pelviene face dificilă scurgerea urinei și obligă la o ușoară „împingere” pentru ca urina să iasă rapid. Or, spun kinetoterapeuții, astfel de metode pot contribui la prolapsul organelor pelvine. În plus, această poziție ar putea determina o golire incompletă a vezicii, ceea ce ar putea duce la o sporire a frecvenței și urgenței micțiunilor sau chiar ar putea contribui la creșterea riscului de infecție urinară. 



Câteva sfaturi utile
Apărarea microbiană și imunitară a unui individ îl protejează de riscurile legate de folosirea toaletelor publice. În plus, în țările civilizate, sunt curățate frecvent toaletele, tocmai pentru a împiedica o contaminare cu materii fecale.

Sigur, există și varianta să aveți la dvs. șervețele antiseptice și să le folosiți pentru a șterge scaunul de la toaletă înainte de a vă așeza.

Însă nu scaunul murdar al toaletei trebuie să fie principala dvs preocupare. Un studiu din 2011 a relevat că microbii prezenți în picăturile de apă proiectate în jur atunci când se trage apa de la toaletă colonizează rapid o suprafață mai degrabă învecinată - capacul, ușa, podeaua, suportul pentru hârtie. Pentru a evita să fiți expuși la această răspândire a conținutului toaletei - care include propriii germeni, dar și cei ai utilizatorilor precedenți - este recomandabil să părăsiți cabina imediat ce ați apăsat pe butonul care trage apa. 

Și, oricât de revoltător ar părea, este o realitate: nu toată lumea se spală pe mâini după ce iese de la toaletă. Și atunci, e foarte probabil ca mânerele ușilor să fie contaminate. De acolo se produce o contaminare a propriilor dvs mâini atunci când plecați, chiar dacă v-ați spălat bine cu apă și săpun. Cel mai sigur ar fi să folosiți cotul, mâneca sau o batistă pentru a deschide ușa. 

O spălare temeinică a mâinilor este însă cheia unei protecții complete contra germenilor din toalete. Spălarea mâinilor vă protejează și pe dvs, dar și pe ceilalți, pentru că nu veți propaga microbii la alte obiecte. 

Medicii recomandă spălarea prin frecarea energică a palmelor și a degetelor cu apă și săpun timp de 20-30 de secunde, inclusiv unghiile. Pare un gest de igienă simplu, care se învață din copilărie, și totuși mulți nu îl fac sau se spală superficial. Trebuie să știți de asemenea că chiuvetele din toaletele publice, robinetele, distribuitoarele de săpun sau uscătoarele de mâini sunt adesea contaminate cu microbi. Sfatul este ca odată ce ați terminat de spălat mâinile să lăsați robinetul deschis cât timp vi le uscați, apoi să utilizați o bucată de hârtie pentru a le închide sau, din nou, cotul. 

E inutil să mai spunem că nu este indicat să mâncați, să beți sau să fumați în interiorul toaletelor publice. E valabil și pentru folosirea telefoanelor. De altfel, un studiu american a arătat că telefoanele mobile sunt de până la zece ori mai murdare decât scaunul de la WC. 

Sursa: Digi24.ro