ÎPS Calinic: „Cel mai potrivit este să se facă slujbele afară”

Părinte spiritual al argeșenilor, Înalt Preasfinția Sa Calinic a ales să le vorbească și să-i povățuiască  în această perioadă deloc ușoară, răspunzând deschis întrebărilor noastre pe temele cele mai fierbinți ale relației dintre oameni și biserică în vremea epidemiei. După ultimele recomandări și reguli ale autorităților statului, arhiepiscopul anunță că se va încerca susținerea slujbelor în aer liber, ca pe vremurile apostolice, și îi povățuiește pe oamenii bătrâni și predispuși la complicații să nu îmbrace haina falsei evlavii și să slujească pe Domnul de acasă, evitând aglomerarea bisericilor. Să ascultăm autoritățile întru totul, explică Înalt Preasfinția sa, și să ne hrănim sănătos. Dezlegarea religioasă a misterului acestei pandemii o găsim într-un fragment reprodus de arhiepiscopul nostru din Sfânta Scriptură. Despre toate acestea și multe altele, în interviul de mai jos, acordat, de la Mănăstirea „Sfântul Ilie Tesviteanul”, din vârful Transfăgărășanului, pentru cititorii argeșeni ai săptămânalului „Ancheta”. 

 

Înalt Preasfinția Voastră, s-a discutat intens - pe fondul răspândirii acestei epidemii - despre poziția Bisericii Ortodoxe Române cu privire la susținerea slujbelor specifice, servicii religioase care permit adunarea în spații închise a unui număr mare de dreptcredincioși. Care este, la momentul realizării acestui interviu, poziția oficială BOR și, implicit, a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului?

- Acum orice doritor de informare cunoaște măsurile care se impun a se respecta cu strictețe, începând cu hotărârile Guvernului României, ale ministerelor de resort și ale Patriarhiei Române, pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română. Comunicatele cu privire la combaterea noului coronavirus s-au difuzat de întreaga mass-medie românească și se reiau în cadrul fiecărui jurnal de știri sau cu prilejul altor momente de televiziune, din belșug.

Ceea ce este mai nou, pentru că se schimbă mereu datele problemei legate de virusul care a năpădit lumea și țara noastră, precum adunările admise sub o sută de persoane, acum s-a redus la cincizeci, indiferent de activitățile prestate, se comunică de îndată în teritoriu prin intermediul parohiilor.

Ca să se evite orice comentariu și întruniri ce nu se pot controla, cel mai potrivit este să se facă slujbele afară, în exteriorul bisericilor, sub cerul liber, ca în vremurile apostolice. Închinarea la Dumnezeu se face în Duh și Adevăr, aceasta fiind recomandată chiar de Iisus Hristos, iar în cazurile fortuite, se poate adopta soluția cea mai potrivită pentru situația respectivă. Acum, aceasta este soluția potrivită, recomandată de către Patriarhia Română, soluție adoptată de Eparhiile din țară și străinătate.

 

Ce măsuri au fost stabilite pentru protejarea slujitorilor Bisericii, dar și a credincioșilor care vin în locașurile de cult?

- Aceleași măsuri ca pentru toți cetățenii României, cler și popor. Ceea ce se impune cu strictețe este să nu se neglijeze dispozițiile și hotărârile luate profilactic, pentru absolvirea României de acest flagel.

 

Recomandăm rugăciunea acasă şi să se evite întâlnirea în rugăciune publică! Nu se supără Dumnezeu!

 

Dacă slujbele cu public merg mai departe, din punctul de vedere al Înalt Preasfinției Voastre, care este gradul de risc de extindere a numărului de îmbolnăviri, cu atât mai mult, cu cât, în ceea ce privește participarea, mult mai silitori sunt de regulă oamenii în vârstă, cu anumite patologii și cu un grad de risc mai ridicat?

- Recomandăm cu stăruință, ca toți, inclusiv cei mai în vârstă, să facă un efort de rugăciune acasă, rugăciune în familie și să evite familia mare, adică întâlnirea în rugăciune publică. Nu se supără Dumnezeu și nici noi nu ne pierdem evlavia.

Va trece și beleaua aceasta, că nici cele mai bântuite boli, precum malaria, ciuma, tuberculoza, tifosul, nu au ținut cât calea ferată. Au un capăt toate. Mare este Domnul Dumnezeu! Sunt vremuri când nu este cazul să ni se vadă evlavia, că miroase a fariseism și ipocrizie. Să avem evlavie autentică și nu trâmbițată. Să ne amintim de fabula cu cele două poloboace.

 

Activitățile de pelerinaj, de vizitare a edificiilor de cult care sunt și obiective turistice, cum se desfășoară în această perioadă? Au fost stabilite anumite restricții sau reguli? Se înregistrează o scădere a volumului de participanți?

- Deja lumea începe să înțeleagă despre ce este vorba, cam greu, că s-au învățat toți cu scânteia lucitoare, dar când se pare că nu este de glumă, românii devin foarte serioși și prudenți. Se simte o diminuare a pelerinilor, încet, încet, dar vizibil.  Recomandăm să fim prudenți și prevăzători la toate recomandările oferite cu îmbelșugare de autoritățile de stat și religioase. Cine vrea să braveze, o face pe propria răspundere!

Răbdare de o mie de ori și rugăciun de două mii de ori și să nu se uite: îndepărtarea de orice ființă, mâncând usturoi, ceapă, lămâie, pătrunjel, hrean (se inhalează mirosul), ardeiul iute și o ceașcă de țuică fiartă cu piper și scorțișoară. Așa va fugi virusul zis Corona și nu va mai trece prin România în veac!

 

Sperăm să nu se viruseze și personalul monahal și așa în descreștere

Vorbind exclusiv despre Arhiepiscopia pe care o păstoriți, există locații disponibile prin care ați putea ajuta autoritățile într-o eventuală criză a locurilor de carantină? Dincolo de acestea, ce alt sprijin  - direct sau indirect – ați gândit pentru traversarea, dar și pentru gestionarea acestei situații medicale care ia din ce în ce mai multă amploare?

- Să sperăm că nu va fi cazul, pentru că, după atâta măsuri de precauție, se va stopa fenomenul acesta păcătos. Dacă suntem solidari la respectarea recomandărilor, vom învinge. În cazul că, Doamne ferește!, se va impune o măsură și de felul acesta, se vor găsi posibilități, ce este drept mai sărace, pentru a se împlini cele de trebuință și sperăm să nu se viruseze și personalul monahal și așa în descreștere și să rămânem pustii cu totul.

 

Sunteți părintele spiritual al comunității noastre. Ce îi îndemnați pe oameni să facă în această perioadă de grea încercare, de pericole nevăzute și spaime? Atât din punct de vedere al comportamentului lumesc, cât și din punct de vedere spiritual?

- În „Biblie” sau „Sfânta Scriptură”, se găsește un loc care dezleagă problema. Iată textul: De voi încuia cerul și nu va fi ploaie, de voi porunci lăcustei să mănânce țara, sau voi trimite vreo boală molipsitoare asupra poporului Meu, și se va smeri poporul Meu, care se numește cu numele Meu și se vor ruga și vor cânta fața Mea și se vor întoarce de la căile lor cele rele, atunci îi voi auzi din cer, le voi ierta păcatele lor și le voi tămădui țara (II Paralipomena 7, 14).

Așadar, din punct de vedere spiritual, s-a cam luat pe arătură, cum se zice. Ne-am îndepărtat de legile Domnului Dumnezeu, păcătuind în fel și chip. Oprirea de la viața păcătoasă este o poruncă și o chemare a lui Dumnezeu, Care nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu (Iezechiel 33, 11). În aceste condiții, înțelege oricine că nu mai merge cu păcăleala și batjocura: Nu vă amăgiți! Dumnezeu nu se lasă batjocorit, căci ce va semăna omul, aceea va secera! (Galateni 6, 7).

Acum secerăm ce am semănat în zeci și zeci de ani din viața noastră! Să nu se supere cei sfinți, asta este pentru noi, păcătoșii!

 

Voi merge la slujbe, fără să mai anunț unde anume slujesc!

Înalt Preasfinția Voastră, personal, ce măsuri ia și cum traversează această perioadă dificilă, neferit fiind, de-a lungul vieții, de probleme medicale și silit fiind, ca părinte spiritual, să interacționați în continuare cu foartă multă lume?

- Comportamentul gospodăresc (lumesc) trebuie să-l avem cu mare grijă. Recomandările guvernamentale și patriarhale să fie respectate cu strictețe, fără mofturi și comentarii – este stare de urgență, nu!? Personal, că împlinesc și eu, recomand și rog insistent să se țină cont și să se adauge în meniul zilnic, după gust, posibilități și rezistență fiziologică, sesiunea de usturoi (înghițiți câte 2-3 căței). Eu înghit, dar și mestec de-mi troznesc maxilarele, câte 10-20 de căței de usturoi – mai mici; apoi ceapă, pătrunjel, hrean, ardei iute, lămâi la orice mâncare (stropiți toate bucatele cu zeamă de lămâie), salate proaspete cu ulei și oțet, iar o ceașcă de țuică fiartă cu piper și scorțișoară să nu lipsească de la omul căruia îi priește.

Nu vă spun noutăți, vă aduc aminte că așa am scăpat în istorie, de nu ne-am prăbușit de boli și invaziile celor care cărau cu ei și tot felul de urgii blestemate cu virusuri și alte spurcăciuni. Recomandările guvernamentale și patriarhale, deopotrivă sunt pentru mine porunci, deși este greu să fii atent mereu, până te obișnuiești.

Să stăm în casă, în curtea noastră, fiecare și să ne punem căpăstru și zăbală ca la cai, că greu mai suntem de stăpânit. Mă știu prea bine și pe mine.

De mers în teren (pe afara casei), doar când este urgență și să ne ferim de oameni, de salutări prin strângere de mână, prin sărutat de mână, obraz, de îmbrățișări, adică să ne pupăm și îmbrățișăm de la distanță (sunt sceptic) și să ne amuzăm de o ardeleancă minunată care a zis: No, păi să nu ne pupăm o vreme, că n-om muri!

Voi merge la slujbe, fără să mai anunț unde anume slujesc, ca să mă pot așterne la post și rugăciune, pentru a primi iertare de la Domnul Dumnezeu de tot ceea ce am greșit până acum și să se stârpească de la noi orice neputință.

Astfel, toți să punem început bun, să ne împăcăm cu Dumnezeu, cu oamenii și să ne bucurăm de sănătate, pace și bucurie, fără panică și spaime!

 

Mănăstirea Sfântul Ilie Tesviteanul – Piscul Negru

de pe Transfăgărășan

14 martie 2020

Calinic

Arhiepiscop al Argeşului şi Muscelului

 

 

Preluare Săptămânalul Ancheta