Piteștiul are unul dintre cele mai mici prețuri din țară la căldură

Ca în fiecare iarnă, cetățenii aşteaptă cu frică facturile la căldură. Mulți cer de bunăvoie amânarea furnizării agentului termic în casele lor. De asemenea, cu toate că avem unul dintre cele mai mici prețuri la gigacalorie din țară, pe fondul sărăciei, Termo Calor 2000 SA Pitești are și foarte mulți bani de încasat de la rău-platnici. Cum frigul a venit mai devreme, și societatea furnizoare de căldură s-a pregătit din timp să ofere confortul în casele oamenilor. Pentru a ne aduce lămuriri în plus, directorul Iulian Richițeanu a fost de acord să ne vorbească despre ce înseamnă rețele, costuri și datorii când vine vorba de căldură şi apă caldă. (Oana Stoica)

Cum a închis Termo Calor anul financiar 2015?
- Anul trecut a fost primul an din 2013 când societatea a avut un profit de 1,2 milioane de lei. În 2013, financiar s-a închis cu o pierdere de 9,8 milioane de lei, în 2014 cu 4,2 milioane de lei pierdere, iar în 2015 cu 1,2 milioane lei profit. Și anul acesta suntem pe profit.
În 2015, ați avut o problemă legată de plăţile către ANAF, chiar s-a declanşat la un moment dat procedura de executare silită împotriva Termo Calor. Ce s-a întâmplat?
- Absolut nimic. Am avut o lună întârziere la plăți și, așa cum știm cu toții, ANAF-ul nu iartă pe nimeni. A fost vorba doar de o proprire pe conturi.
În 2013, când ați revenit la Termo Calor, pierderea tehnică pe rețele era destul de mare. Aţi reuşit să mai reduceţi din aceste pierderi?
- Da, pierderea la nivel de 2013 era de 36-38%, în 2014 pierderea a fost de 35-70%, iar în 2015 - 33% cu mențiunea că pierderea normată prin tarif, acceptată de ANRSC, este de 31%. Deci încă avem două procente de remediat peste cele aprobate în tarif. Ținând cont că nu există niciun sistem de termoficare fără pierderi, cele două procente le vom remedia prin intervenții acolo unde apar scurgeri și prin lucrările care se mai fac prin Primărie și Ministerul Dezvoltării.
Ați pus centrale termice de cartier. Unde?
- Deja s-au pus în tot orașul. Unele puncte termice s-au transformat în centrale termice de zonă sau de cvartal și s-au închis cele două CET-uri. CET-ul din Arpechim s-a închis în 2009, care producea și energie electrică și termică, iar CET-ul din Găvana s-a închis în mai 2014. Trebuie să menționez că la ora actuală sunt 57 de centrale termice de zonă sau de cvartal; cvartalul însemnând că alimentează câteva blocuri, iar de zonă alimentează mai multe puncte termice.
 Vechile CET-uri erau energofage, cu pierderi uriaşe
Și ce a însemnat montarea acestor centrale? Care sunt beneficiile?
- S-a eliminat, în primul rând, 80% din rețeaua primară care avea pierderile cele mai mari. Aceste centrale furnizează energie termică în rețeaua de distribuție, adică între ele și bloc. Nu mai întrețin o rețea intermediară care era rețeaua primară. Și evident că aceste centrale au randamente ridicate, undeva la media anuală pe care reușim noi să o realizăm undeva la 92% ca randament, și e un randament bun. Având în vedere că CET-urile vechi funcţionau cu tehnologia anilor '50-'60 - cel din Găvana a fost pus în funcțiune în 1964, iar cel de la Arpechim în 1969 -, acestea erau energofage, cu pierderi mari, cu alte concepte energetice și aveau pondere în producerea de energie electrică, și nu termică. Iar în România există acest trend, adică foarte multe orașe care au avut sisteme similare cu cele din Pitești, au început să treacă la acest sistem cu centralele zonale.
Centrale care să încălzească un singur imobil vor fi?
- Centrale de scară sau de bloc încă nu vor fi. Sunt foarte puține, câteva în oraș unde și-au pus locatarii. Ei le pun în condominiu, iar noi ne separăm, din punct de vedere al reglementărilor și al legilor, la intrarea în bloc.
Funcționează ca în același sistem de centrală de apartament?
- Nu e chiar la fel, pentru că acolo unde există centrale de bloc sau de scară există niște neplăceri. Unii vor căldură, alții nu vor, iar de aici degenerează lucrurile. Sistemul e același, pentru că se citește contorul și se împarte suma la locatarii blocului. Pe când, la o centrală individuală, lucrurile stau diferit, fiecare știind clar cât are de plată. Însă marea noastră problemă o reprezintă debranșările. Oamenii își montează centrale de apartament - e adevărat că-și gestionează mai bine cheltuielile, dau drumul la căldură când doresc și o opresc tot când doresc dacă vor să facă economii - dar problema centralelor murale este riscantă, deoarece au o potențială sursă de explozie, pe de altă parte nici nu-și fac niște calcule reale cu amortizarea cheltuielilor, iar prețul la gaze e în continuă creștere, durata de viață a unei centrale este destul de mică, între 7 și 10 ani și mai intervin și problemele de poluare. A fost un trend în România, care ușor, ușor, constatăm noi aici că a început să scadă.
Primarul Piteștiului spunea că încă sunt solicitări pentru debranșări.
- Nu la fel de multe. Dacă în anii trecuți, și mă refer undeva la perioada 2008-2012, aveam pe medie 1500-2000 de debranșări pe vară, s-a ajuns ca în 2015 să fim la 800, respectiv 600 anul acesta. Au mai apărut și niște reglementări vizavi de schimbarea tehnologiei centralelor. S-a trecut de la centrale murale obișnuite, la centrale în condensație cu o eficiență mai ridicată și cu o reducere mare a poluării care costă foarte mult. Iar pe de altă parte, oamenii văd și faptul că în prețul gazelor naturale se vor introduce niște taxe de mediu, taxe de poluare. Nu se aplică la noi această normă europeană, dar, probabil, în scurt timp, vom ajunge și noi să le plătim și nu sunt tocmai ieftine. Probabil oamenii sunt descurajați și din acest punct de vedere. Dar noi, în câțiva ani, vom reuși să punem la punct un agent termic de calitate și aici mă refer la apa caldă, pentru că pe căldură nu există probleme în Pitești. Singura problemă reală este furnizarea apei calde la parametri, cauzată în principal de faptul că în același condominiu sunt și branșați și debranșați și nu e un consum constant care să asigure o apă caldă instantanee. Este singura deficiență a sistemului actual al Piteștiului.
 De joi, tot cartierul Prundu are căldură
Care mai este situaţia în zona Prundu?
- Chiar mă bucur de această întrebare. De joi, tot cartierul are căldură. Fac o mențiune: au fost lucrările la rețeaua secundară 1005-1006, lucrări ale primăriei cu bani de la Ministerul Dezvoltării. Banii aceștia sunt nerambursabili, iar valoarea lucrărilor a fost de 40 de miliarde, bani pe care noi nu i-am fi avut pentru a face această lucrare. Noi acoperim doar cheltuielile curente, reparațiile și salariile, iar primăria ar fi trebuit, de asemenea, să facă un efort considerabil pentru a face această lucrare. Pe niște solicitări și programe la Ministerul Dezvoltării, se alocă fonduri pentru îmbunătățirea sistemelor. Sperăm să reușim și la anul să mai obținem niște bani pentru a mai interveni și în alte puncte din oraș.
De ce au început așa târziu lucrările?
- Pentru că banii de la minister au venit destul de târziu, undeva la sfârșitul lunii august. Până s-au făcut toate formalitățile, cu predare fond de lucru, predare contracte și așa mai departe, s-a întârziat puțin. A fost o situație neplăcută, pentru că toată lumea ne-a înjurat pe noi și nu pe alții, dar cei de acolo, ca și în alte zone unde s-au mai făcut lucrări, vor avea parametri foarte buni, inclusiv apă caldă la un debit mult mai mare decât în alte zone. Zona Prundu trebuia refăcută, deoarece aveam spargeri foarte dese, cel puțin în iarna trecută am avut și două spargeri pe zi și, în același timp, și noi, ca societate, aveam pierderi foarte mari.
 Termo Calor se judecă cu rău-platnicii în 3000 de dosare
Știu că plătiți gazele înainte de-a factura consumatorului și cu toate acestea sunt foarte mulți rău-platnici. În afară de cheltuielile cu gazele mai sunt și altele. Dacă oamenii nu își plătesc la timp facturile, cum acoperiți aceste cheltuieli?
- Da, noi plătim gazul în avans. Avem un contract cu ROMGazul pentru componenta de producere, furnizare și transport, iar pentru componenta de distribuție avem contract cu ENGIE. Sigur, gazul se poate cumpăra în mai multe moduri, dar una dintre modalități este plata în avans la care sunt niște facilități atât din punct de vedere al prețului, cât și din punct de vedere al rezervelor și de capacitate. Termenul contractual este 28 ale lunii curente pentru luna următoare ca avans, așa că, evident că, dacă nu plătim, avem mari probleme. Cea mai mare problemă este aceea că nu încasăm, mai ales că în prețul gigacaloriei componenta gaz reprezintă 69% din cheltuieli. Mai avem chetuieli cu apa și canalul și cu energia electrică, restul fiind chetuielile salariale și achizițiile mărunte sau reparațiile accidentale. Din păcate, noi suntem un fel de barometru al sărăcirii populației, constatăm că încontinuu creanțele pentru energia termică cresc cam cu un pas de un milion pe an. Dacă undeva la nivelul anului 2013, omul avea să zicem o creanță mai veche de 120 de zile, adică 3,5 milioane de lei, la ora actuală avem 5,5 milioane. Sigur că încercăm să recuperăm banii, în principal în instanță. În ultimul timp, nu mai oprim căldura în tot blocul pentru un rău-platnic. În 98% din cazuri câștigăm în instanță și asta este foarte important.
Câte dosare aveți la instanțe?
- La ora actuală avem în jur de 3000 de dosare. Dar cauza neplății este totuși sărăcirea populației. În ciuda faptului că prețul de vânzare către populație a scăzut continuu, și aici mă refer strict la ce plătește omul. Aș da o cifră, pentru că e foarte important. Prețul gigacaloriei în 2016 față de 2013 a scăzut cu 9,26%. În timp ce prețul la gaze în același interval de timp a crescut cu 12,87%, al apei a crescut cu 23,7% și canalul cu 35,11%. Acestea sunt cifre reale pe medii anuale. Acum populația plătește 193 de lei pe gigacalorie, iar în 2013 plătea 213,3 lei. Unul dintre lucrurile cele mai importante este că acesta este unul dintre prețurile mici din țară. Sunt municipii unde populația plătește și 370 de lei pe gigacalorie. Din datele oficiale ANRSC se pot vedea diferențele de prețuri. În plus, sunt orașe unde primăriile nu acordă subvenții.
Anul acesta vor mai fi probleme la fel de mari ca în anul trecut?
- Din tot ce am făcut în vara asta - intervenții, controale - în mod normal ar trebui să nu avem probleme foarte mari. Sigur că avariile vor fi inerente, dar ne-am organizat la fel ca anul trecut să putem interveni cât se poate de repede. Anul trecut, am reușit să avem niște intervenții foarte prompte, astfel încât să nu ajungem cu avarie, cu spargere, de pe o zi pe alta.
 În 10 ani, cred că vor fi schimbate toate vechile conducte

Explicați puțin de ce se întâmplă aceste avarii, mai ales acolo unde sunt conducte noi.
- La nivel de Pitești, aici mă refer de la punctul termic la bloc, sunt schimbate 25%, și acolo unde nu sunt schimbate rețelele - unele fiind chiar din 1964 – acestea și-au depășit durata de viață. Din lipsă de fonduri, de la schimbările ba din primărie, ba din societate, cei care trebuiau să dea bani nu au dat în anii trecuți, am ajuns în situația asta. Iar acolo unde s-a mai întâmplat chiar și pe rețele noi să se spargă, au fost deficiențe de material, diverse lucruri din acestea. Dar, repet, nu e de durată o avarie. Nu mai e ca pe vremuri, două, trei zile. În câteva ore se rezolvă orice situație.
Cam în cât timp preconizați că Piteștiul va avea toate rețelele schimbate?
- E clar că asta nu depinde de noi, poate de primărie, care este și proprietarul acestei rețele. Totuși eu apreciez 10 ani, asta dacă mergem într-un ritm cât de cât susținut.