În Argeş, 45% dintre consumatorii de droguri sunt minori

Creşterea consumului de droguri reprezintă un fenomen alarmant, un flagel care se extinde către categorii de vârstă din ce în ce mai fragede. Aşa se face că drogurile au ajuns să fie o tentaţie chiar şi pentru copiii de şcoală generală, vârsta cea mai mică a unui consumator fiind - cel puţin în scripte - de 14 ani. Şi, în aceste condiţii, nici nu e de mirare că România a depăşit statutul de ţară de tranzit pentru traficul de droguri, trecând la producţie, dovadă tot mai desele operaţiuni de confiscare a culturilor de canabis descoperite de ofiţerii de la Antidrog.


Tinerii care au căzut pradă drogurilor, dar şi adulţii se pot adresa Centrelor de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPCEA). În Argeş, centrul regional este coordonat de subcomisarul Daniel Gheorghe, la bază ofiţer de cercetare penală, şi desfăşoară activităţi de prevenire şi informare în școli, dar şi de consiliere a celor deja atinşi de flagelul stupefiantelor. 

Sprijinul profesorilor în activităţile de prevenire este vital

Acţiunile filialei argeşene a Agenţiei Naţionale Antidrog sunt centrate, aşadar, pe tineri, în special pe elevi, care sunt uşor influenţabili. Tocmai de aceea întâlnirile organizate cu aceştia în şcolile din judeţ, sub genericul „Mesajul meu antidrog”, sunt destul de frecvente: „Între Agenţia Naţională Antidrog (ANA) şi Ministerul Educaţiei există un protocol de colaborare şi încercăm să acoperim toată populaţia şcolară de la clasele pregătitoare până la liceu. «Mesajul meu antidrog» este un proiect de prevenire a consumului de droguri ce se desfăşoară anual prin care încercăm să îi învăţăm pe adolescenţi să adopte un stil de viaţă sănătos, fără tutun, fără alcool şi fără droguri. Sprijinul profesorilor în activitatea noastră de prevenire aş putea spune că este unul vital”, ne-a explicat Daniel Gheorghe.


„Consumatorii sunt în stare de orice pentru a-şi procura droguri!”

Potrivit şefului ANA Argeş, pe piaţa neagră din judeţul nostru cel mai bine vândut drog este canabisul, urmat de etnobotanice, dar avem şi consumatori frecvenţi de ecstasy şi cocaină. Cât costă un astfel de viciu? După cum ne-a explicat Daniel Gheorghe, o singură pastilă de ecstasy, de exemplu, se vinde cu aproximativ 8 euro, un preţ aproximativ similar având şi doza de canabis. Cei care au o situaţie financiară bună însă consumă cocaină. „Fenomenul cunoaşte un trend ascendent, a luat amploare, vedem şi culturile confiscate de canabis, se pare ca nu am mai fi doar o ţară de tranzit şi am trecut şi la producţie, dar să nu uităm că cele mai multe cantităţi de droguri vin din afară!” - explică ofiţerul.

Întrebat de unde fac tinerii rost de bani pentru a-şi satisface viciul drogurilor, subcomisarul ne-a povestit un caz pe care îl consideră relevant: o mamă lucra în Bucureşti ca bucătăreasă, stătea pe acolo zile întregi plecată şi câştiga destul de bine; în tot acest timp, baiatul rămas acasă se droga şi ajunsese să vândă tot ce era mai de valoare prin casă, pentru a face rost de bani. „Sunt în stare de orice pentru a-şi procura droguri” - conchide ofiţerul. 

 

30% dintre consumatori nu au loc de muncă


O statistică privind persoanele care consumă droguri relevă faptul că 30% dintre aceştia sunt fără ocupaţie, 25% sunt persoane active din punct de vedere economic şi - cel mai grav - 45% sunt minori. Conform unui studiu recent, tinerii până în 24 de ani sunt consideraţi cea mai vulnerabilă categorie. „În cursul anului 2019, Centrul de Prevenire Antidrog a acordat asistenţă unui număr de 78 de persoane, iar  în prezent avem 54 de beneficiari, numărul fiind în permanentă dinamică, pentru că unii ies, alţii intră, de aceea nu este constant numărul. La nivelul centrului nostru, cel mai tânăr beneficiar al programului are 14 ani, iar cel mai «vârstnic» - 32 ani. Din păcate, avem consumatori de şcoală generală, iar anturajul rămâne unul dintre factorii esenţiali care duc la un debut în ceea ce priveşte consumul de droguri, alături de neimplicarea părinţilor, pentru că educaţia nu se face peste noapte. Prevenirea consumului de droguri se face cu sprijinul populaţiei, al organelor abilitate noi, dar mai ales cu susţinerea părinţilor”, ne-a declarat coordonatorul centrului, care, în acest context, a reamintit cazul profesorului Untaru de la „Brătianu”: acesta şi-a denunţat copilul după ce a descoperit că face tranzacţii cu droguri şi a făcut infarct când fiul său a fost condamnat: „Cu riscul de a-mi atrage, din nou, reproşurile colegilor poliţişti, consider că tatăl ar fi trebuit să vină întâi la noi, să încercăm o consiliere pentru a-l ajuta pe copil”, a mai spus Daniel Gheorghe.

Acesta a mai precizat că, în cadrul centrului pe care îl coordonează, consilierea este gratuită şi se asigură 100% confidenţialitatea cazurilor. 
Subcomisarul Daniel Gheorghe a mai precizat că agenţia pe care o conduce va continua să deruleze proiecte ce au ca scop prevenirea şi combaterea consumului de stupefiante: „Urmează să implementăm o campanie de prevenire a consumului de etnobotanice. De asemenea, în viitorul apropiat vom aduce la întâlnirile cu tinerii nişte ochelari care simulează efectele de alcool şi droguri.”, a spus şeful centrului Regional Antidrog de la Piteşti.

Cum recunoşti că fiul tău consumă droguri

Daniel Gheorghe recomandă celor care descoperă că fiul sau fiica lor consumă stupefiante în primul rând să consulte un specialist şi să le acorde suport, pentru că se pot îndrepta: „Este nevoie de asistenţă socială, psihologică şi medicală pentru cazurile mai severe cu o dependenţă deja instalată. Important este ca persoana care se droghează să conştientizeze că este nociv, din punct de vedere al sănătăţii, şi abia apoi din punct de vedere juridic şi social. Un consumator, dacă va conştientiza că este nociv ceea ce face, se poate îndrepta”, afirmă subcomisarul.


Care sunt primele semne care ar trebui să îi îngrijoreze pe părinţi şi să le dea de bănuit cum că odrasla lor s-a apucat de droguri. Potrivit specialiştilor, un prim semnal de alarmă îl reprezintă faptul că încep să lipsească de la scoală, randamentul şcolar este din ce în ce mai slab, iar preocupările lor sunt cu totul altele decât cele specifice vârstei. Apoi apar semnele fizice, consumul de droguri reflectându-se rapid în înfăţişarea celui căzut pradă acestui viciu. 


„Părinţii trebuie să îşi monitorizeze copii, cu cine pleacă, unde se duc, ce fac, cu cine se întâlnesc, să îi implice într-un stil de viaţă sănătos, în activităţi extraşcolare, sportive, muzicale. Conform psihologilor, cei care au o comunicare bună cu părinţii nu se vor apuca niciodată de droguri.” - explică specialistul.

 

 

 

Preluare Săptămânalul Ancheta