Fostul deputat de Argeș, Cristian Boureanu, cercetat pentru trafic de influență în dosarul lui Sebastian Vlădescu!

Direcția Națională Anticorupție a transmis preşedintelui României o solicitare de încuviinţare a urmăririi penale în cazul fostului ministru al Finanțelor, Sebastian Vlădescu, care este suspectat că ar fi luat mită de două ori în perioada în care era ministru. De asemenea, Cristian Boureanu, fostul deputat argeșean este cercetat în aceeași cauză.

Cristian Boureanu, la data faptelor deputat în Parlamentul României, este acuzat de trafic de influenţă, având de achitat o cauţiune de 200.000 euro, iar Constantin Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, suspectat de luare de mită, are o cauţiune de 500.000 euro.

Mircea-Ionuţ Costea, fost angajat al Ministerului Finanţelor, este acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, având stabilită o cauţiune de 1.500.000 euro. Mihaela Mititelu, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., acuzată de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, trebuie să plătească o cauţiune de 1.000.000 euro.
„Infracțiunile de corupție care fac obiectul cauzei au fost comise în legătură cu încheierea și executarea contractelor de reabilitare a liniei ferate București – Constanța, precum și cu recuperarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) restante, pentru lucrări de reabilitare efectuate la o altă linie de cale ferată. Astfel, a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înțelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor și plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei București-Constanța, precum și plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeași companie.
Banii încasați ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăți făcute de statul român și erau achitați succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.)”
, se arată în comunicatul transmis de DNA.