ECONOMIC | 2020 Afacerile judeţului – puternic zdruncinate de restricţii

2020 s-a dovedit o piatră de încercare pentru mediul de afaceri. Economia judeţului a fost grav avariată de măsurile restrictive, de lipsa comenzilor, de prăbuşirea pieţelor, iar guvernul a încercat să ţină pasul cu nevoile angajatorilor şi ale angajaţilor. La rândul lor, oamenii de afaceri au încercat să ţină pasul cu vremurile, adaptându-se din mers la noile condiţii, prin dotări noi, dar şi prin reprofilarea activităţii. 

 


 Dacia în zodiac coronavirusului


Joi, 19 martie, ca măsură preventivă în fața pandemiei de coronavirus, Dacia s-a închis brusc şi aproape 14.000 de angajaţi au fost trimişi acasă, în şomaj tehnic. Imediat şi-a sistat producţia întreaga industrie dezvoltată pe orizontală şi economia judeţului a încremenit. Deşi redeschiderea uzinei era programată iniţial pentru 5 aprilie, evoluţia îngrijorătoare a numărului de infectări a amânat acest moment până după Paști, muncitorii revenind la serviciu pe secţii abia din 4 mai. Deşi redeschiderea Dacia era văzută ca un miracol pentru economia judeţului, nici după câteva săptămâni industria auto argeşeană nu părea să îşi revină, comenzile fiind abia la un sfert din normal.  
Măsurile de protecţie fără precedent luate de conducerea Dacia Renault au fost considerate de mulţi un exemplu de urmat, televiziunile naţionale nemaicontenind să prezinte tunelurile dezinfectante, traseele special concepute pentru fluxul angajaţilor, paravanele de plexiglas şi măştile oferite gratis personalului. Cu toate măsurile, însă, Dacia a devenit câteva săptămâni mai târziu principalul focar de COVID din judeţ, vulnerabilitatea fiind, se pare, pe zona transportului angajaţilor. Situaţia a obligat practic conducerea companiei să intre în remont cu o săptămână mai devreme, în momentul în care numărul infectărilor o luase razna şi Argeşul era în topul cazurilor de COVID-19, fiind la un pas de carantină totală. 
În acest context extrem de sensibil pentru uzina de automobile, a avut loc și vizita neașteptată și secretă a directorului executiv al Renault la Mioveni. Luca de Meo, devenit CEO al Renault în ianuarie 2020, a venit în Argeș și timp de două zile a vizitat atât uzina, cât și Centrul Tehnic de la Titu, însoţit şi de alţi oficiali importanţi din cadrul companiei.

 


Unele companii s-au reprofilat pentru a supravieţui


Pe fondul lipsei comenzilor, activitatea a numeroşi producători argeşeni a fost blocată, complet sau parţial, majoritatea angajaţilor din privat fiind trimişi acasă în şomaj tehnic. Cum nici după închiderea stării de urgenţă comenzile nu au început să curgă, pentru a rezista, o parte dintre producătorii locali şi-au regândit strategia şi au decis să fabrice produse noi, pentru care exista cerere mare pe piaţă, în special pe zona materialelor de protecţie sanitară şi a dezinfectanţilor.
Francesca, compania lui Ovidiu Baciu care confecţionează haine pentru diverse branduri celebre, a fost printre primele care s-au adaptat nevoilor pieţei, dezvoltând o importantă linie de producţie de măşti faciale şi combinezoane. Această pivotare către fabricarea echipamentelor medicale a necesitat investiții în jurul sumei 2.000.000 euro, conform cifrelor specificate de către reprezentanţii companiei, în prezent fabrica dispunând de 25 de maşini automate de ultimă generație care asigură fabricarea a 15 milioane de măşti medicale lunar.
Încurajată de apelul autorităților de a se alătura luptei împotriva COVID, managerul Olimpia Doru a realizat că, ținând cont de profilul activității New Design Composite, se poate reorienta rapid pe producția de dezinfectanți. Obţinerea autorizaţiilor s-a dovedit o lungă şi costisitoare aventură, în final New Design Composite obţinând permisiunea autorităţilor de a produce o nouă gamă de produse biocide, atât pentru igiena umană, cât şi pentru suprafeţe.

 

 

 Industria HoReCa – lovită crunt de măsurile restrictive


HoReCa a fost, în 2020, sectorul economic cel mai afectat de pandemie. Obligate prin măsuri de restricţie ba să închidă, ba să redeschidă, pentru ca apoi să tragă din nou obloanele după doar câteva zile de funcţionare, restaurantele şi hotelurile din Argeş au avut un an de coşmar. Cu fiecare nouă normă apărută peste noapte, managerii din domeniu au făcut eforturi financiare uriaşe pentru a se conforma, investind în adaptarea spaţiilor la regulile de distanţare, în ample operaţiuni de dezinfectare. Niciodată nu a fost suficient, pentru că în cea mai mare parte din an au fost sub restricţii, fapt ce i-a scos de mai multe ori în stradă pe angajaţii din insdustria HoReCa. La începutul lunii decembrie, guvernul a aprobat acordarea unei scheme de ajutor pentru firmele din industria ospitalităţii afectate de pandemie. Astfel, s-a decis ca acestea să primească de la stat 20% din pierderea pe care au avut-o, diferenţa între cifra de afaceri 2020-2019. Finalul de an prinde restaurantele, cafenelele şi hotelurile redeschise, dar cu interdicţia de a organiza petreceri în spaţii închise.

 

 

 Sprijin pentru angajaţi şi angajatori


În condiţiile în care atât activitatea companiilor, cât şi veniturile salariaţilor au fost puternic afectate de restricţiile impuse de pandemie, guvernul a elaborat de-a lungul anului diverse măsuri menite să vină în  sprijinul antreneprenorilor şi al angajaţilor acestora:
# Subvenţionarea de la stat a indemnizaţiilor de şomaj tehnic, atât pentru salariaţii cu contracte de muncă suspendate, cât şi pentru profesioniştii ce au întrerupt activitatea din cauza epidemiei a început la jumătatea lunii martie, odată cu declararea stării de urgenţă pe teritoriul României. Ulterior, măsura a fost prelungită periodic de executiv fiind şi astăzi în vigoare. Indemnizaţia de şomaj tehnic este de 75% din salariul de bază, dar statul acoperă cel mult 75% din câştigul salarial mediu brut.
# Părinții care stau acasă cu copiii cât timp fac școala online, din cauza pandemiei, au zile libere și bani de la stat. Potrivit unei ordonanţe de guvern, unul dintre adulţii rămași acasă poate primi cel mult 75% din salariul mediu brut la nivel național. Măsura se aplică părinţilor care au copii de grădiniţă şi de şcoală, cu vârste de până la 12 ani. Un părinte poate fi plătit cu cel mult 194 de lei brut pe zi (113 de lei net). Zilele plătite de stat se dau doar unuia dintre părinţi, la cerere. Pentru asta, trebuie să depună o solicitare la angajator şi, mai departe, angajatorul cere de la stat decontarea.
 

 

Preluare: Saptamanalul Ancheta