Argeşul se pregăteşte să importe masiv forţă de muncă din Asia

Şcoala românească este incapabilă să mai producă oameni pregătiţi într-o profesie, în vreme ce sectorul privat cocoşat de taxe şi impozite şi debusolat de legislaţia impredictibililă nu poate ţine pasul cu salariile de la stat. Tinerii vor prea mult şi oferă prea puţin. Proiecte importante, publice sau private, sunt în pericol de blocaj definitiv din lipsă de personal. Oamenii de afaceri se pregătesc să aducă muncitori din Asia, mai docili şi mai serioşi şi, nu în ultimul rând, dispuşi să lucreze pe salariile pe care le poate oferi o firmă din România. Despre toate acestea, într-o amplă analiză realizată de redactorii „Ancheta”, în urma unui dialog cu toţi factorii implicaţi.




De la vânzătoare la inginer, de la necalificat la om de vânzări, de la şofer la asistent medical, criza forţei de muncă este generalizată şi acută. Sunt mii de oameni în minus, firmele lansând constant campanii de recrutare. Situaţia este generată de migrarea forţei de muncă, dar şi de lipsa de interes a oamenilor pentru a pune osul la treabă sau de a se califica într-o meserie. Generaţiile care vin din urmă sunt lipsite de cultura muncii, vor doar să stea degeaba şi să aibă venituri colosale, care să le asigure maşini luxoase, haine de brand, telefoane premium şi excursii scumpe. Chiar dacă nu sunt capabili să înveţe, îşi doresc licenţiere pe specializări care le asigură doar şomajul, fugind - şi sub ocrotirea familiei - de şcolile profesionale. 

 


 Când e vorba să se şi implice în sistemul de învăţământ dual, agenţii economici dau bir cu fugiţi


Agenţii economici din Argeş, indiferent de mediul în care activează, se plâng de faptul că nu îşi mai găsesc personal, nici specializat, nici necalificat şi fac eforturi să şi-i păstreze pe cei actuali. Deja este remarcat un aşa-zis „canibalism” între firme, care îşi fură angajaţii, plusând la salarii sau la facilităţi. Deşi au şanse de a se dezvolta, cerere existând, sunt frânaţi de lipsa personalului. Sunt o mulţime de factori care au adus mediul economic în această nefericită conjunctură, unul dintre aceştia fiind lipsa stimulării elevilor de gimnaziu să se îndrepte către o şcoală profesională, pentru a obţine o calificare.


A apărut şi la noi conceptul de învăţământ dual, o formă de organizare a învăţământului profesional şi tehnic, care presupune şi implicarea operatorilor economici, prin asigurarea pregătirii practice şi a unei burse. Deşi mediul de afaceri şi-a exprimat dorinţa de a încheia asemenea parteneriate, acestea au rămas la stadiul de vorbe, astfel încât la nivelul judeţului Argeş, avem doar două clase de învăţământ dual, la Mioveni, susţinute de Uzina Dacia Renault. Inspectorul şcolar general, Dumitru Tudosoiu, a subliniat acest aspect în mai multe rânduri. Instituţia sa a luat parte la diferite întâlniri cu operatorii economici, care se arătau interesaţi de formarea forţei de muncă specializate, însă, concret, nu s-a ajuns şi la încheierea parteneriatelor. „Noi, ca stat, le oferim spaţiul, partea teoretică, cadrele didactice, burse, iar ei pot veni cu profesionişti, partea de practică şi o altă bursă. În primul an de studii ar avea 40% practică, iar în al doilea an, 60%, ceea ce ar însemna că acel elev lucrează o mare parte din timp pentru operatorul economic partener, iar la angajare ar avea un om familiarizat cu postul respectiv. În România, avem ca exemplu de succes Şcoala Profesională Germană Kronstadt, înfiinţată în 2012 şi este singura în sistem exclusiv dual. Promoţiile de absolvenţi au fost angajaţi în totalitate”, a explicat inspectorul general al IȘJ Argeş, Dumitru Tudosoiu. 


 Preşedintele ACAROM: „Sistemul dual - o soluţie de contracarare a crizei forţei de muncă”


Săptămâna trecută, Asociaţia Constructorilor de Automobile din România în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Formare Profesională Iniţială în Sistem Dual a susţinut un seminar în cadrul Salonului Auto Bucureşti, cu tema „Învățământul Profesional Dual, alternativă viabilă pentru pregătirea forței de muncă în industria auto”.  În cel mai dinamic sector industrial din ţară activează 226.000 de angajaţi şi există o cifră de afaceri estimată la 27-28 miliarde euro. Aşa cum subliniază ACAROM, păstrarea  competitivităţii globale presupune, pe lângă robotizare, fabricaţii inteligente bazate pe concepte hy tech: internetul lucrurilor, inteligenţa artificială,  analize bigdata, cloud computing etc. Sectorul auto a intrat deja în etapa „Industry 4.0”, care va revoluţiona producţia de automobile în anii următori. Provocarea vine însă pe fondul unei crize de forţă de muncă devenită acută în unele zone industriale din ţară. „Administrat inteligent şi cu tenacitate de către noua Autoritate, bucurându-se  de sprijinul ACAROM şi al companiilor auto, sistemul dual de formare a operatorilor pentru industria auto va putea deveni o soluţie de succes pentru contracararea crizei forţei de muncă şi pentru valorificarea potenţialului de competitivitate şi dezvoltare a acestui sector vital pentru industria noastră”, a subliniat Gabriel Sicoe, preşedintele ACAROM. 


Deşi exemplele existente au demonstrat beneficiile acestui concept, angajatorii din industria auto prezenţi la seminar au ridicat două probleme juste. Prima speţă expusă: cine le garantează că elevii pregătiţi în cadrul acestor parteneriate cu şcoala le devin angajaţi, sunt competenţi şi le şi rămân în companie, măcar timp de câţiva ani, pentru a îşi justifica investiţia, deoarece nu există nicio constrângere legală. În al doilea rând, s-a semnalat faptul că familiile tinerilor de şcoală generală nu îşi susţin copiii să aleagă o şcoală profesională, care să le asigure o meserie, orientându-i către liceu şi studii superioare, chiar dacă mulţi nici nu sunt capabili să treacă de evaluare sau bacalaureat. 

 


 Paradoxul şcolii româneşti: la liceu intri şi fără examen, pentru profesională trebuie depusă o cerere specială


În această situaţie s-a ajuns şi deoarece nu există o îndrumare către învăţământul profesional. „La liceu intri chiar dacă nu te-ai prezentat la evaluarea naţională. Sunt locuri în funcţie de numărul de absolvenţi, aşa că toţi au unde să meargă la liceu, chiar dacă nu la cele renumite. În schimb, pentru o şcoală profesională, părinţii trebuie să completeze o cerere. Şi, cum se feresc de şcolile de meserii, este foarte greu, iar noi nu avem prea multe elemente pentru a îi stimula. De aceea, este nevoie de o schimbare a sistemului de admitere la liceu. Ori să revenim la cea de dinainte, când se organiza admitere, iar cine nu trece să meargă la profesională, ori să se organizeze o şcolarizare corelată cu cerinţele pieţei muncii, iar, în funcţie de rezultatele şcolare, 60% din populaţia şcolară să meargă la liceu, iar 40% la profesional – dual. În plus, prin parteneriatele cu agenţii economici, s-ar putea forma burse, de la stat şi privat, care să le ofere un venit lunar, undeva la 600 lei, ceea ce ar însemna enorm pentru un elev, mai ales dacă provine dintr-o familie fără resurse materiale. Este adevărat că intră cam de mici în câmpul muncii. În plus, după calificare pot urma liceul, la seral şi pot urma şi studii superioare, nu înseamnă o limitare a lor.”, a mai explicat inspectorul general Dumitru Tudosoiu.

Acesta a mai subliniat şi că, aşa cum se arată lucrurile, România va ajunge o ţară fără meseriaşi. 
Sesizând acest trend, mediul de afaceri încearcă să ia, de asemenea, măsuri. În acest sens, Camera de Comerţ şi Industrie Argeş va organiza, pe data de 6 noiembrie, o întâlnire care va pune faţă în faţă reprezentanţii celor 27 de licee tehnologice din Argeş cu operatorii economici. După cum ne-a declarat directorul general CCIA Argeş, Simion Zanfir, întâlnirea are rolul de a ajunge la corelarea cererii cu oferta, în vederea fundamentării planului anual de învăţământ. Astfel, unităţile de învăţământ vor prezenta specializările disponibile, iar agenţii economici îşi vor expune cerinţele referitoare la forţa de muncă. 

 


 Companiile au început să îşi recruteze oamenii de pe băncile universităţii


Companiile au început să recruteze chiar şi forţă de muncă nespecializată sau în formare, pentru a îşi acoperi necesarul de personal, şi recurg la formarea la locul de muncă. Săptămâna trecută, Universitatea Piteşti, în parteneriat cu CCIA Argeş şi AIESEC Piteşti, a organizat Career Hub 2018 - Târgul de Joburi și Internshipuri pentru studenți și absolvenți, la care au fost prezente peste 30 de firme din Argeş, care au venit cu peste 100 de joburi şi 80 de internshipuri. Prin crearea acestui cadru, studenţii și masteranzii Universităţii din Pitești au discutat cu angajatorii despre posibilitatea de a obţine un stagiu de practică sau un internship (angajare part-time, remunerată, pe perioada continuării studiilor). Câteva firme din domeniul IT și-au exprimat interesul de a angaja studenţi cu normă întreagă, oferindu-le posibilitatea unui program flexibil, astfel încât să poată frecventa în continuare studiile.  

 


 Proiectele de investiţii din Argeş ar putea fi blocate din lipsa personalului din construcţii


Lipsa personalului calificat şi necalificat se simte la nivelul întregii societăţi. Anul acesta, primăriile au primit finanţări pe proiecte de investiţii de anvergură, pe care le aşteptau cu sufletul la gură atât administraţia, cât şi mediul privat. Acum, că s-au primit finanţările, există teama că operatorii nu au cu cine să le pună în operă, aşa cum îşi exprimă îngrijorarea parlamentarul de Argeş, senatorul Şerban Valeca: „La acest moment, societatea românească nu mai știe ce se întâmplă. Am ajuns să avem 150 de proiecte aprobate în Argeș, care trebuie să înceapă de la anul, și ne este teamă că din cauza lipsei forței de muncă nu vor putea fi realizate. Înainte nu erau bani, nu erau lucrări și erau, în schimb, firme doritoare să lucreze. Acum,  avem proiecte, avem bani, dar nu are cine să le facă din lipsă de forță de muncă. Firmele au început să aducă oameni din țări vecine, precum Republica Moldova, dar și din țări din Orientul îndepărtat, precum Vietnamul.” -  a spus parlamentarul.

 


 CONSTRUCŢII. „Dacă îmi vin mâine 100 de oameni, la toţi le dau de muncă!”


Energomontaj Grup activează din 1994 şi este una dintre cele mai competitive firme din domeniul instalaţiilor şi confecţiilor metalice. Din cauza instabilităţii personalului şi a lipsei profesioniştilor, în curând va aduce lucrători din Vietnam. Managerul general Marian Frîncu ne-a declarat că în prezent are 250 de angajaţi şi nu ştie cum să îi mai ţină. Deficitare sunt toate sectoarele construcţiilor, fiind greu de găsit zidari, dulgheri, fierari, finisori, lăcătuşi sau sudori. Pentru a îşi acoperi golurile de personal şi a crea un nucleu stabil de angajaţi, în următoarele luni va aduce 15 angajaţi din Vietnam. A început demersurile de circa 3 luni şi este pe ultima sută de metri cu pregătirile.

„Directorul tehnic şi Alexandru Frîncu, fiul meu, vor merge în Vietnam pentru testare. Am solicitat 10 lăcătuşi şi cinci sudori, care sunt pregătiţi în cadrul unei şcoli profesionale şi pentru fiecare post pe care noi l-am cerut ei pregătesc trei oameni. Urmează testarea, am stabilit deja condiţiile pentru aceasta şi vom face selecţia. Am ajuns la această soluţie după ce, la CCIA Argeş, a fost invitat ambasadorul Vietnamului, cu care am stat de vorbă şi excelenţa sa ne-a pus în legătură cu consulatul, care ne-a îndrumat asupra procedurilor. Am luat legătura cu o firmă de recrutare de aici şi de acolo şi am trecut deja prin primele etape. După testare, meseriaşii îşi pregătesc documentele şi vin la noi. Contractele se încheie pe doi ani, ceea ce înseamnă că nu vor pleca de la noi, lucru care mie, ca firmă, îmi va crea o stabilitate, deoarece numai în ultimele două luni mi-au plecat cinci sudori. Vedem cum se adaptează şi intenţionez să aduc 50-60. Cererea de lucrări este mare. Mâine dacă îmi vin 100 de oameni, le dau de muncă la toţi. Şi cu personalul din prezent ne este greu nouă, firmelor de construcţii, din câte discut şi eu cu alţi manageri din acest domeniu, pentru că nu mai acceptă să lucreze la final de săptămână şi pun o presiune nemaipomenită pe salarii, iar dacă nu le ofer cât cer, imediat pleacă.”, ne-a expus situaţia managerul Marian Frîncu. Conform informaţiilor din piaţă, cu aceeaşi situaţie se confruntă mai toate firmele de profil şi multe dintre acestea iau în calcul angajarea de personal din îndepărtata Asie.

 



AUTOMOTIVE. „Sistemul de învăţământ nu este corelat cu nevoile pieţei”


Managerul general al societăţii Ronera Rubber, care produce articole din cauciuc pentru industria auto, Dumitru Radu, consideră că un mare deficit este pe partea de specialişti. Industria se automatizează şi robotizează şi este nevoie de profesionişti în coordonarea operaţiunilor, ceea ce va genera creşterea productivităţii şi, implicit, a salariilor. „Trendul pe care trebuie să îl aliniem toţi în societăţile pe care le conducem, respectiv Industria 4.0, ne obligă la automatizări şi robotizări pentru a rămâne în domeniul de productivitate, mai ales într-o industrie atât de vitregă ca cea de automotive. Automatizarea şi robotizarea şi tot ce se poate face în acest domeniu pot asigura o creştere a productivităţii, ca să putem urca de pe codaşul loc 20 în Europa, căci avem 45% din productivitatea medie europeană, să avem ca obiectiv să ajungem la 65%. Este un «must» generat şi de faptul că salariile cresc independent de voinţa angajatorului şi de faptul că permanent competiţia se ascute.
Ca să poţi creşte nivelul tehnic, pentru a mări productivitatea, ai nevoie de profesionişti, IT-işti, proiectanţi, prelucrători în CNC, automatişti, specialişti în organizare şi în calitate, adică să implementezi metode care, coroborat cu creşterea nivelului de tehnicitate, să poată creşte acest deziderat: creşterea productivităţii. Nu ai cum să plăteşti salarii de 2.000 euro, dacă la productivitate nu suntem nici la jumătatea celei din spaţiul european. Ca să faci asta, ai nevoie de specialişti de înaltă calitate. Problema în România este că nu am ştiut să ni-i păstrăm şi nu îi mai generăm. Sistemul de învăţământ este necorelat cu nevoile pieţei, merge pe o programă învechită, aşa că nu mai produce specialişti. Lipsa acestora, corelată cu imposibilitatea de a asigura salarii la nivelul Europei, a asigurat exodul forţei de muncă.”,
a explicat Dumitru Radu. 


Acesta face şi un profil al noilor angajaţi veniţi din ultimele promoţii. „Angajaţii din noile generaţii sunt infidelizabili, dacă pot spune aşa. Sunt mercenari, prin definiţie, extrem de slab pregătiţi, atât teoretic, cât şi practic. Pregătirea celor cu studii superioare nu este la nivelul aşteptărilor şi nevoilor. Nu le-aş da mai mult de 6 nici şefilor de promoţie. Înainte, în ultimul an de studiu făceai trei zile din şase practică. Sunt mai buni, în schimb, la limba engleză şi IT.”

 



 PRODUCŢIE. Este nevoie de schimbarea legislaţiei pentru importul de forţă de muncă


Gheorghe Badea, unul dintre cei mai cunoscuţi angajatori din Argeş, manager general al grupului de firme GIC, semnalează de foarte mult timp această criză a forţei de muncă, ce afectează sistemul economic. Acesta nu ezită să remarce că sistemul bugetar a devenit atractiv pentru specialişti, care au lăsat mediul privat, în favoarea celui de stat, mult mai sigur şi bine remunerat, dar mai lipsit de responsabilităţi. „De la munca necalificată la cea de înaltă ținută, de la tehnicieni la ingineri și nu numai, este o criză de forţă de muncă certă. Și acest lucru se observă și la micii întreprinzători, și la marii întreprinzători. În economia de piață rezolvarea este valorificarea forței de muncă adusă de afară, dar nu în condițiile actuale impuse de legislaţia noastră, care impune o birocraţie maximă şi salariul mediu. De asemenea, ar trebui tăiate acele ajutoare care încurajează nemunca. Suntem de acord să sprijinim orice înseamnă bătrâni, persoane cu handicap, oameni care au probleme adevărate. Au crescut salariile la bugetari. Nimeni nu este invidios că au crescut salariile la bugetari, dar ia măsuri și performează munca. Sunt multe măsuri care ne stau în mână și noi ne jelim la europeni.”

 



 COMERŢ. Nici vânzătoare nu se mai găsesc


Segmentul comerţului este şi el în impas. Programul de lucru extrem de solicitant îi împinge pe mulţi lucrători comerciali să renunţe la job. Deşi nu ai nevoie de calificări şi specializări pentru acest domeniu, abia se mai găsesc oameni, după cum ne explică Vali Cârstea, managerul general al lanţului de supermarketuri Favorit. „Toată lumea face facultate şi nu se mai îndreaptă către profesional, deşi sunt meserii foarte bine plătite şi nu este nimic rău în a urma o asemenea şcoală. Noi facem calificare la locul de muncă, iar majoritatea candidaţilor sunt tineri sub 30 de ani. Păcat că după ce îi calificăm şi prind puţină experienţă pleacă. Fie în altă parte, fie vor să stea degeaba. Când este vară se ţin de excursii şi cheltuie tot ce au strâns. Soluţii: probabil doar şcoala profesională, salariile mai mari, timpul de lucru mai bine gândit. De exemplu, în domeniul meu, faptul că se lucrează duminica a devenit un stres şi pentru angajator, şi pentru angajaţi. Ar fi ideal să se aplice sistemul din Austria sau Germania, când magazinele se închid la 20.00, iar duminica nu lucrează niciunele.”, a expus Vali Cîrstea problemele actuale din zona comerţului. „Zilnic am anunţuri la ziar, pe net şi au început să mai vină, faţă de acum câteva luni, când nici măcar un telefon nu primeam. Ca pretenţii pe care şi le exprimă: timpul de lucru, salariul, condiţiile de lucru.”, a mai adăugat fondatorul reţelei Favorit. 

 



 TURISM. Hotelurile şi restaurantele sunt în deficit de bucătari şi ospătari


Sectorul alimentaţiei publice duce, de asemenea, lipsă de personal calificat, criză ce s-a făcut simţită de vreo trei-patru ani, dar care s-a acutizat în ultimul an. Denisa Dumitru, managerul complexului Ramada Piteşti, ia în calcul completarea schemei de personal cu angajaţi din Vietnam sau Filipine şi chiar a tatonat terenul în acest sens: „La momentul actual, am avea nevoie de cel puţin 10 oameni în plus, ceea ce reprezintă aproximativ 10% din personalul Ramada, pentru a putea face faţă cererii. Cel mai mare deficit îl avem pe posturile de bucătari, ospătari, barmani preparatori, unde nu putem lucra decât cu personal calificat - conform standardelor impuse de brand. Pentru a putea onora evenimentele contractate, am apelat inclusiv la firme de recrutare din Bucureşti, care ne aduc spre exemplu bucătari din alte zone ale ţării. Ne costă ceva mai mult, dar măcar avem asigurată pregătirea meselor pentru evenimentele organizate la noi. Iau în calcul angajarea de personal din străinătate, m-am interesat care sunt procedurile şi am făcut chiar o analiză cost-beneficiu. Mulţi se sperie de faptul că aducerea unui angajat din afară te costă undeva la 2000 de euro, în plus faţă de salariu, însă am făcut un calcul şi, la un contract minim de doi ani de zile, timp în care îl remunerez cu salariul mediu, cum îmi cere legea, mă costă cam la fel cât un angajat român şi, în plus, am garanţia că vreme de cel puţin doi ani de zile mă pot baza pe el. Nu am fi nici primii, nici ultimii din sectorul turismului care angajează străini: de exemplu, Telefericul din Poiana Braşov funcţionează cu 40% personal asiatic.”

 



 SĂNĂTATE. Specialiştii din afara spaţiului european nu sunt o soluţie pentru sistemul medical


Dr. Cristian Lamba, fondatorul şi managerul clinicilor Solomed, semnalează că în domeniul medical privat se fac mari eforturi pentru cooptarea specialiştilor şi a personalului mediu. În plus, nu poate fi vorba de aducerea personalului necesar din spaţiul noneuropean. „Este o lipsă groaznică atât de medici, cât și de personal mediu bine pregătit. Deocamdată, nu găsesc soluții! Am încercat foarte multe formule de recrutare, dar găsești foarte greu personal, mai ales că tinerii absolvenţi, după ce termină specializarea, în mare parte, aleg să plece din ţară. O soluţie de moment pe care am găsit-o este să aduc, periodic, echipe de specialişti de la Bucureşti. Consider că s-a ajuns aici şi pentru că statul a greșit cu aceste salarii foarte mari, creând discrepanţe între privat şi bugetar. Eu am întâlnit cadre medicale care au spus că se mulțumesc cu ceea ce fac la stat, au nevoie de timp și de odihnă, așa că nu îi interesează să lucreze și la privat. Pentru sectorul medical, forţa de muncă din spaţiul noneuropean nu este o soluţie. Este foarte greu, pentru că în acest domeniu de activitate trebuie să vorbești cu pacientul, trebuie să comunici, ori dacă nu cunoști limba, nu există comunicare. Astfel că este exclusă din start posibilitatea de a aduce oameni de prin nu știu ce țară. Din păcate, nici cetățeni moldoveni de peste Prut nu am găsit. Am încercat să aducem medici din Republica Moldova, însă procedurile de recunoaștere a studiilor lor aici sunt extrem de greoaie. Și atunci este foarte complicat!”

 



 PRELUCRAREA LEMNULUI. Trebuie aplicate criterii drastice pentru accesul la învăţământul superior


Managerul societăţii Foresta, din Curtea de Argeş, Liviu Pătrașcu, resimte din plin lipsa specialiştilor pe domeniul său de activitate, considerând că, în câţiva ani, dacă trendul rămâne acesta, va schimba domeniul de activitate. „Lipsa personalului a condus automat şi la diminuarea cifrei de afaceri și dificultate în onorarea contractelor. M-am gândit să aduc forță de muncă externă, dar în specificul meu de activitate nu este o soluție, pentru că eu am nevoie de persoane calificate chiar cu înaltă calificare, iar forța de muncă din zona Asiei, cu costuri rezonabile, este pentru munca brută specifică domeniului construcțiilor. Cred că ar trebui să se remedieze situația prin introducerea școlilor profesionale și să aplice grile drastice de acces la învățământul superior, pentru că nu este chiar pentru oricine”.

 



CONFECŢII. În industria textilă nu avem posibilitatea de a oferi salarii mari


Vernel Crăciunescu, preşedintele Consiliului de administraţie al Confarg SA, o societate specializată în producţia de îmbrăcăminte în sistem lohn, se plânge, la rândul său de diminuarea resursei umane. „Nu cred că există domeniu de activitate să nu se confrunte cu lipsa de personal atât calificat, cât și necalificat, ceea ce frânează dezvoltarea economică. Grav este că nu avem posibilitatea de a oferi salarii mari, așa că există riscul de a opri activitatea. Deocamdată, nu se pune problema, pentru că încercăm să ținem pasul, dar există niște limite ale businessului în sine. Nu m-am gândit să aduc forță externă de muncă, pentru că deocamdată, în acest domeniu al confecțiilor, nu se poate plăti un salariu mediu muncitorilor”.

 



 INDUSTRIA CĂRNII. Importul forţei de muncă, o soluţie pentru ieşirea din criză


Manager în cadrul societăţii Radic Star, Marius Dicu este de părere că cel mai bine ar fi ca cei plecaţi la muncă peste hotare să fie determinaţi să se întoarcă, însă este conştient că acest lucru este o utopie. Producţia companiei ar putea fi dublată dacă ar avea personalul necesar, în concordanţă cu capacitatea tehnică: „Este una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă întreg mediul economic din județul nostru. Nu mai este forță de muncă, nici măcar necalificată, de calificată nici nu mai încape vorba. Noi, dacă am găsi oameni, cu siguranță ne-am mări producția, pentru că avem capacitatea tehnică să facem acest lucru, dar și cerere. Totuși, suntem nevoiți să căutăm în permanență oameni, iar aceștia nu se mai găsesc. Una dintre soluțiile pentru ieșirea din această criză este, cu siguranță, importul forței de muncă. Multe firme din județul nostru, care au diferite profiluri  de activitate, au început să apeleze de ceva timp la această soluție de avarie. Noi, deocamdată, nu am făcut niciun demers, însă, cu timpul, dacă situația o cere, probabil ne vom gândi la același lucru. O altă rezolvare a problemei ar fi readucerea forței de muncă plecate în străinătate, însă consider că este un lucru cu puține șanse de a fi realizat”.