După Piatra Neamț și Balș, în spitalele din Argeș se stă cu ochii pe prize și cu ferestrele larg deschise

Tragedia de la Piatra Neamț și mai apoi cea de la „Matei Balș” ne-au pus din nou în fața unei realități deja cunoscute: sistemul de sănătate nu doar că este bolnav, dar s-a cronicizat. Din păcate, principala grijă a autorităților la acest moment este cum să se acopere de hârtii din care să reiasă că au făcut controale, au aplicat amenzi, au dat indicații, au trasat măsuri și termene de conformare, au transmis mai departe situația factorilor decidenți de la centru care, la rândul lor, au elaborat noi hârtii… Realitatea ne arată însă faptul că nu poți aduce la standarde de civilizație și siguranță un spital construit în ’70. Că nu poți sparge holurile și ușile minuscule pentru a evacua bolnavii și personalul în timp util. Că rețeaua electrică veche și depășită nu poate fi schimbată peste noapte. E nevoie de spitale noi, care să țină cont de realitatea și necesitățile momentului. Stafilococii aurii și bacteriile ascunse în pereți nu au grețuri la lavabila cu ioni de argint. Până atunci, însă, improvizăm și cârpim. Și ținem geamul deschis, ca să nu sărim în aer! Cam aceasta este realitatea momentului și în spitalele din Argeș. 

 

CITEȘTE ȘI ... Vremea 21 februarie. Temperaturi în uşoară creştere


Tragediile de la Piatra Neamț și „Matei Balș” au mai mișcat lucrurile la Spitalul Județean


Potrivit fostului director medical al Spitalului Județean Pitești, Gabriel Copciag, controlul ISU s-a lăsat cu un program de conformare. Unele măsuri deja au fost luate, altele necesită timp și, mai ales, bani. Mulți bani. 


„Noi ne-am luat o parte dintre măsurile indicate în urma controlului ISU. Toată aparatura medicală din saloanele de ATI are prize cu protecție antiscânteie, aparatele sunt foarte performante, nu avem consumatori în plus neomologați, precum radiatoare sau calorifere. În compartimentul ATI instalația electrică este reabilitată. Avem căile de evacuare libere în caz de incendiu, ne-am străduit să găsim soluții cu atât mai mult, cu cât a trebuit să izolăm sectorul COVID de celelalte secții non-COVID ale spitalului. În rest, personalul este instruit de către pompieri, avem sistem de alarmare pe fiecare secție, instinctoarele sunt pregătite, avem plan de evalcuare și fiecare om este instruit să răspundă de funcționarea și supravegherea aparatelor. Am creat proceduri pentru aerisirea periodică a saloanelor, deocamdată suntem bine. Importantă este latura umană, conștiința celui care intră în tură și își respectă fișa postului.”, ne-a declarat doctorul Copciag.


Practic, la acest moment, cea mai importantă manevră de evitare a acumulării de oxigen este... deschisul geamurilor o dată la câteva ore. Elementar, am putea spune și ceva mai ușor de aplicat într-un spital care are căldură în saloane. Important, așa cum spunea și doctorul Copciag, este ca personalul să nu uite să aplice... procedura. Din fericire, la acest moment, numărul de internări a scăzut, însă un nou val ar putea readuce pericolul din nou în secțiile COVID și nu numai. Spitalul Județean Pitești are o rețea electrică la fel de veche ca el, cu mici cârpeli punctuale pe ici, pe colo. În timp, însă, va fi înlocuită, iar timpul, când e vorba de infrastructură spitalicească, întotdeauna se dilată la noi, la români.


„Este făcută expertiza și o schimbare la un spital cu opt etaje necesită timp. Avem un plan de reabilitare a spitalului, în care intră și securitatea în caz de incendiu, în valoare de 700.000 lei. Este în derulare, sunt stabilite niște etape, nu este așa simplu.”, mai aflăm de la fostul directorul medical. 


Din păcate, chiar dacă a trecut ceva vreme de la tragedia de la Piatra Neamț, nu au fost setate niște norme care să se aplice în acest context cu totul special. Există însă indicații…


„Deocamdată nu au existat norme în țara noastră care să stabilească anumite reguli care trebuie respectate. S-a avansat, spre exemplu, importanța de a monitoriza nivelul de oxigen cu un sistem de senzori care să dea alarma atunci când concentrația depășește anumite valori. Încă nu am achiziționat astfel de senzori, nici măcar nu sunt dedicați pentru astfel de cazuri; doar unul costă 4.000 de lei și are o rază de acțiune de 4 mp. Am purtat o discuție cu cei care îi comercializează, cel mult am putea să închiriem o perioadă. Acum nu avem buget și nu avem cu ce să facem achiziția.”, ne-a mai declarat doctorul Gabriel Copciag. 

 

CITEȘTE ȘI ... Vacanța în Brașov: Restaurantele, cluburile și spectacolele și-au suspendat activitatea

 

Și la Mioveni, oxigenul în exces se elimină… pe geam


La Spitalul COVID de la Mioveni, ISU vine luni în inspecție să vadă cum s-a conformat până în prezent personalul din această unitate spitalicească. Lucrurile merg binișor, mai ales că spitalul fusese renovat pe bani europeni în urmă cu cinci ani. 


„Noi, când am deschis ATI, am făcut-o imediat după tragedia de la Piatra Neamț și am chemat un specialist ISU, neoficial, să ne dea niște sfaturi ca să nu facem greșeli. Acum, știți cum e, trăim în România, mulți viteji se arată și mulți vin cu tot felul de sugestii. Problema pe care o avem este că nu există un normativ pentru situația actuală, dar toți vin cu criteriile lor. ISU vine cu indicațiile lui, ADP te impinge la cât mai multe paturi. Noi am fost băieți deștepți și am cules de peste tot ce a fost cel mai bine și ce am putut aplica, adapta. Avem căi de acces prin care se poate trece cu tărgile, avem circuit nou, separat, avem tablou electric separat și cu siguranță la fiecare priză. Le-am sugerat medicilor să nu branșeze nimic important în vechiul sistem de prize care există în pereți. Le-am tras patru prize separate la capul fiecărui pat, fiecare cu siguranța ei, tocmai din acest motiv. Dotările sunt noi. Singura problemă pe care aș avea-o este că sistemul de detectare de fum care ar trebui să fie centralizat și să anunțe automat ISU nu mai funcționează, iar firma care ne-a montat centrala nu vrea să o facă, pentru că angajaților le este frică să intre în secția COVID chiar și costumați corespunzător.”,  ne-a declarat doctorul Trăilă.  


Și la spitalul COVID din Mioveni excesul de oxigen se combate tot cu deschisul la două ore al geamurilor. La ATI este cel mai mic risc, în schimb, pe secții, pericolul nu este exclus.

„Am făcut un regulament ca la două ore să se aerisească în toate spațiile în care se face oxigenoterapie la greu și unde poate  crește concentrația de oxigen. Avem astfel de spații nu doar la ATI, ci și la etajele 1 și 2. În ATI, văd riscul cel mai mic, pentru că acolo pacientul nu stă nesupravegheat. Pe secții se poate întâmpla, pentru că nu ai om tot timpul lângă pacienții care de multe ori adorm cu masca pe bărbie sau lângă ei și se pierde foarte mult oxigen în cameră.”, mai spune managerul Horia Trăilă.  


Ceea ce-l revoltă cel mai tare însă este lipsa de coerență, strategie și organizare a factorilor decizionali:

„Acum 2-3 zile, am fost la ANMCS (n.r. Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate) și le-am semnalat că nu există un act normativ. Toată lumea ne cere să luăm măsuri, dar nu ni se comunică în mod concret și unitar ce măsuri să luăm sau cu ce bani să le implementăm. S-a vorbit despre niște senzori care costă, unul singur, 3.700 lei fără TVA. Ei ne cer să-i punem, probabil se vor bucura niște firme, dar de unde bani, că nu avem buget?! Tot ce putem face în lipsa acestor senzori este să aerisim și asta mi se pare cel mai de bun-simț și mai ieftin lucru de făcut. Avem nevoie de o viziune clară, doar că pe ei nu-i interesează decât să se acopere de hârtii. De aceea, cel mai important este ca fiecare să se gospodărească pe cât se poate de bine. Chiar și așa, un moment de neatenție sau un cumul nefericit de factori poate duce la o tragedie.”

 

CITEȘTE ȘI ... (video) Traficați pe piața neagră - Pui de urs scoși din bârlog și aruncați în zăpadă

 

 „O reabilitare la o mortăciune din asta de spital costă și de două ori mai mult decât un spital nou”


„Niște genii care lucrează în Ministerul Sănătății – iar dacă acolo nu lucrează oameni foarte bine pregătiți, ar trebui! – ar fi putut să se gândească la faptul că, atunci când au dat comandă să se mărească capacitățile de oxigen în toate secțiile, ar fi trebuit să se ia și măsuri de gestionare a concentrației de oxigen. După tragedia de la Piatra Neamț s-au dat ordine: puneți multe ventilatoare! Dar nu s-a gândit nimeni că atunci când pui multe ventilatoare forțezi partea electrică, neconcepută să suporte o astfel de sarcină. Nu s-a gândit nimeni că, dacă în loc de trei prize de oxigen pui 30, s-ar putea totuși să fie o problemă. Din punctul meu de vedere, în Ministerul Sănătății ar trebui să fie specialiști care se gândesc și la detalii din acestea din cauza cărora… mor oameni. De aceea lucrează în minister, pentru că sunt mai sus decât noi și gândesc mai mult decât noi.”, ne-a declarat doctorul Andrei Aron, consilier al primarului din Câmpulung pe probleme de sănătate.  


Din fericire, ATI-ul de la Spitalul Municipal Câmpulung este renovat de curând, deci nu sunt probleme nici pe partea electrică, nici pe cea de filtrare și eliminare a surplusului de oxigen.

În plus, „ca măsură suplimentară, spitalul a cumpărat niște aparate de măsurare a gazelor din saloane. Când se intră la pacienți, se verifică și concentrația de oxigen. Săptămâna aceasta (n.r. săptămâna trecută) au venit. Costă 900 de lei unul și am achiziționat șapte. Medicii îl poartă la gât. Noi am optat pentru varianta portabilă, pentru că este ok ca preț, iar personalul medical este prezent mai mereu în saloane”. 


Instalația electrică a spitalului însă este tot cea veche. S-a mai cârpit pe ici, pe colo. Partea bună este că nu e suprasolicitată, mai ales în perioada aceasta în care numărul de cazuri a scăzut. Viitorul însă nu arată prea bine și asta, pentru că singura soluție sănătoasă este construirea unui spital, iar acest lucru pare de domeniul SF în România.


„Pe viitor trebuie să construim un spital nou la Câmpulung. Clădirea este făcută în ’70, nu se mai încadrează din niciun punct de vedere într-o nomalitate a lui 2021. Aceste spitale au fost făcute după niște reglementări și norme care nu mai au legătură cu cele din ziua de azi. Inclusiv avizarea ISU nu se mai poate face, din moment ce normele s-au schimbat, dar spitalele au rămas aceleași. Cum să modifici o clădire cu holuri și uși minuscule ca să te încadrezi în noile norme? Toată lumea a spoit, a vopsit, a cârpit, a pus un linoleum și a zis că a făcut treabă, dar nu mai merge așa! Nu mai zic de nosocomiale! Afară, țările dezvoltate au înțeles foarte bine că trebuie să dărâme un spital și să facă altul nou la un anumit interval de timp, pentru că nu ai cum să scapi de ele. Sunt situații, precum spitalele de pneumoftiziologie care se dărâmă și nu se mai construiește 30 de ani deasupra lor nimic, pentru că vorbim despre bacterii rezistente care nu pot fi distruse că ai dat cu vopsea de la Kober.”, mai spune doctorul Aron Andrei. 


Potrivit acestuia, șansa unui spital nou la Câmpulung este una mică, dar speră să contrabalanseze cu speranța și dorința de a muta munții din loc. Din păcate, bugetul guvernamental este în pioneze, iar tanti Europa dă bani doar pentru reabilitări, ceea ce este o mare tâmpenie, întrucât... „o reabilitare la o mortăciune din asta de spital costă și de două ori mai mult decât să construiești un spital nou”. 
 

Sursa: saptamanalul ancheta