Dr. Silvia Bărbulescu: Consultul senologic poate să ne menţină în zona de diagnostic precoce

Medicul Silvia Bărbulescu -  specialist chirurgie generală și senologie acordă, din această vară, consultaţii şi în judeţul nostru, în cadrul clinicii fondate de dr. Marilena Băluţă, Hera`s Med din Bradu. Într-un amplu interviu acordat publicaţiei online informatiabucuresti.ro, dr. Silvia Bărbulescu răspunde numeroaselor întrebări legate de cancerul de sân. 

„Octombrie este la nivel mondial luna de conștientizare a celui mai agresiv cancer ce afectează femeile de pretututindeni, o lună dedicată ȋn primul rând lor, femeilor care au ȋnvins această boală, care se alătură acţiunilor comune și devin voci puternice, ascultate de multe alte femei. Ele spun răspicat: „Mergeţi din timp la control!”. Este o boală ce nu mai reprezintă astăzi o condamnare, dacă este depistată și abordată corect și la timp. 

Dr. Silvia Bărbulescu, medic specialist în chirurgie generală cu supraspecializare în chirurgia mamară, s-a concentrat ȋn ultimii ani pe rezolvarea cazurilor de cancer de sân, urmând numeroase cursuri și stagii de pregătire în țară și în străinătate. Medicul consideră că principala provocare în chirurgia cancerului mamar este mai degrabă tactică: „să știi ce, când, cât, cum operezi, ca la final să aduci un beneficiu real pacientei”. Beneficiul suprem este vindecarea.

Ȋn România acest proces de vindecare este un drum anevoios, pentru că ȋn ciuda eforturilor de informare și conștientizare a cauzei, ȋn toate valenţele ei, ȋncepând cu importanţa prevenţiei prin diagnostic timpuriu, ne lovim ȋncă de mentalităţi depășite și de o multitudine de frici: frica de diagnostic, de intervenție, de terapii, de chimioterapie sau de  hățișurile unui sistem de sănătate, în care durata de stabilire a unui diagnostic durează uneori și ani. 

„Antidotul pentru teamă este o cât mai bună informare și dialogul.” spune Dr. Silvia Bărbulescu. Uneori asistăm neputincioși la pierderi de lupte, când aceste lupte ar fi putut ȋnsemna victorii. 

CITEȘTE ȘI ... Covid-19 în România - Cea mai neagră zi de la începutul pandemiei


Medicul le numește „maratoniste” pe femeile care „aleargă” practic, ȋn această cursă pentru viaţă. Iată cum arată această luptă, prin ochii medicului care le este aproape acestor femei. Un chirurg deschis să spună lucrurilor pe nume:

 


- După atâția ani în luptă cu acest tip de cancer, ce vă motivează an de an să luptați alături de aceste paciente? Care sunt noile arme ale chirurgului?


- Ca medic, cea mai importantă armă este să cunoști și să recunoști boala. Apoi, să stabilești strategia terapeutică în funcție de extensia cancerului, tipul de cancer, particularitățile pacientei. Desigur acest lucru nu-l poți face singur, este nevoie de medici din specialități conexe (oncologi, imagiști, radioterapeuţi și, nu în ultimul rând, anatomo-patologi). Arma chirurgului rămâne aceeași, bisturiul, chiar dacă acum este electric. Chirurgia, în general, este o specialitate a provocărilor, în chirurgia cancerului mamar provocarea este mai degrabă tactică: să știi ce, când, cât, cum operezi, ca la final să aduci un beneficiu real pacientei. Și nu m-aș feri să spun, beneficiul suprem este vindecarea! Cum și aspectul estetic al sânului operat contează. Iată ce mă mai motivează. Motivația fără provocări este simplu fapt că sunt femeie...


- Care sunt factorii de risc incriminați în apariția cancerului de sân? Este ceva din stilul de viață al femeii moderne ce ar trebui modelat/schimbat pentru a reduce incidența acestui tip de cancer?


- Cred că femeia modernă are deja informații legate de factorii de risc incriminați în apariția cancerului de sân. Îi reamintim, împărțiți în 3 categorii mari:
# factorii genetici (îmbătrînirea, cel mai puternic factor de risc, istoricul familial și personal, se discută prea puțin despre riscul de a dezvolta un alt tip de cancer mamar la o femeie care a avut cancer mamar la o vârstă tânără, teste genetice pozitive, densitatea sânului); 
# factorii de mediu (poluarea, expunerea la radiații, tratamentele hormonale în menopauză tardivă, contraceptivele orale pe o perioadă lungă) și, nu în ultimul rând, 
# factorii individuali. Spun, nu în ultimul rând, pentru că asupra lor se poate interveni: obezitate, sedentarism, consum de alcool, vârstă înaintată la prima naștere, ture de noapte pe o perioada mai mare de 30 ani și aici mă gândesc la personalul medical. Și să nu uităm...stresul.
Ar mai fi de spus că: un factor de risc nu determina neapărat boala, asocierea mai multor factori de risc face organismul nostru mai puțin rezistent. 
Doi: dacă pe cei mai puternici factori de risc nu-i putem controla, respectiv îmbătrânirea, moștenirea genetică, densitatea sânului, putem tenta eliminarea factorilor individuali  prin adoptarea unui stil de viață cât mai sănătos (dietă echilibrată; stop alcool / fumat / sedentarism / stres). 
Trei. Controale medicale periodice, cel puțin o dată pe an, începând cu vârsta de 20 ani. Patru. Autoexaminarea sânilor, cu o cât mai bună autocunoaștere a regiunii și implicit de recunoaștere a unei abateri ce necesită consult medical de specialitate imediat.


- Determinismul genetic, moștenirea familială, este una din cauzele demonstrate ale cancerului mamar. Sunt incriminate mutații genetice patogene la nivelul genelor BRCA1 și BRCA2. Sunt aceste testări disponibile în România, se pot face la cerere sau trebuie să ai o indicație?


- La ora actuală știm că un procent de până la 10% dintre cancerele mamare sunt dovedite, prin testări genetice, responsabile de apariția cancerului mamar. În realitate testele genetice nu se fac de rutină sau la cerere și numărul ar putea fi mai mare, ceea ce explică pe de o parte tendința în creștere a frecvenței cancerului mamar la grupa de vârstă 30-40 ani! BRCA1; BRCA2; PALB 2 se pot regăsi în paneluri extinse de testare, de aceea este bine ca indicația să fie stabilită de un medic, în funcție de profilul pacientei. În familia unei femei diagnosticată cu neoplasm mamar poți întâlni cancer colo-rectal, cancer gastric, melanom malign, în absența unor rude de grad 1 sau 2 cu neoplasm mamar și ovarian, ori testarea genetică, implicit panelul ales va ține cont de aceste aspecte. Cu atât mai mult, când o femeie optează pentru testare genetică de screening, mai potrivit este să consulte un medic genetician sau oncolog.


- Determinarea stadiului cancerului mamar este un factor esențial în a stabili prognosticul și cele mai bune opțiuni de tratament. Ce se poate mai poate face pentru stadiile tardive, III, IV?


- Dacă în stadiile mici, tratamentul este mai puțin extensiv cu prognostic bun și foarte bun, în stadii avansate se poate tenta reducerea stadiului prin tratament oncologic specific sau controlul bolii și al metastazelor. Poate cel mai important însă, este stabilirea obiectivelor reale cu pacienta și familia dumneaei. Cu alte cuvinte, este bine să se țină cont și de părerea și dorința pacientei de a opta pentru un tratament combinat sau mai agresiv, sau în fine... niciun tratament. Din păcate, sunt și astfel de situații când pacientele diagnosticate cu forme avansate de cancer mamar, refuză din start tratamentul chimioterapic. Sau orice fel de tratament. Unele femei se răzgândesc, altele se pierd. Sunt paciente care răspund bine la tratament oncologic, ulterior chirurgical, completat de radioterapie. Îmi place să le numesc „maratoniste”.

 


„Îmi place să le numesc „maratoniste”

 

- Când este recomandată biopsia și ce beneficii aduce? Poate ea disemina celule tumorale în țesutul sănătos? Există acest mit.


- Biopsia mamară este indicată ori de câte ori la nivelul sânilor există suspiciunea unei leziuni canceroase depistată clinic și/sau imagistic. Uneori pot exista leziuni multiple suspecte la nivelul unui sân sau la nivelul ambilor sâni. Fiecare leziune înalt suspectă are indicație de biopsie. Beneficiul, evident de altfel, este că biopsia reprezintă singura metodă prin care se poate confirma diagnosticul de cancer mamar. În plus, aflăm date despre profilul tumoral, date indispensabile conduitei de tratament oncologic. Metoda cel mai des folosită este tehnica percutană, cu anestezie locală și ecoghidaj, minim invazivă. Se poate efectua și repeta în condiții de siguranță. Nu necesită internare sau o pregătire specială. Nu doare! Cât despre  mitul că biopsia diseminează, am să vă spun că în modelul Gail, introdus ca un instrument de măsurare a riscului individual pe care îl are o femeie pe parcursul vieții, este inclus și numărul de biopsii pe care îl are la un moment dat. Noi discutăm încă dacă biopsia diseminează în țesut sănătos. Nu există dovezi în studii clinice că biopsia poate disemina sau ȋnsămânţa celule canceroase, oricum se are în vedere extirparea traiectului de biopsie odată cu ridicarea chirurgicală a leziunii primare. 

 


Biopsia nu necesită internare sau o pregătire specială. Nu doare!

 

- Lumpectomie versus mastectomie? Ce ne puteți spune despre chirurgia conservatoare, căror tipuri/stadii de tumori li se adresează?


- Chirurgia conservatoare a câștigat teren în ultimii 10 ani și este de preferat, ori de câte ori acest lucru este posibil, cum este cazul tumorilor unice,  mici, în  sâni voluminoși. Pe scurt, ori de câte ori se poate scoate complet tumora cu margini de siguranță oncologică. Mastectomia cu sau fără reconstrucție imediată rămâne rezervată cazurilor în care nu se pot obține după excizii repetate margini de siguranță oncologică, în general tumorilor multiple, sau voluminoase în sâni mici. Nu în ultimul rând, se ține cont de opțiunea pacientei pentru un procedeu sau altul. Sunt paciente care nu doresc să-și piardă sânul și paciente care preferă mastectomie de la bun început.

 

 


Chirurgia conservatoare a câștigat teren în ultimii 10 ani

 

- Există paciente care refuză reconstrucția mamară post-chirurgie, pentru că ele au citit că după o reconstrucție de sân, cancerul poate recidiva. Adevărat sau fals? 


- Reconstrucţia mamară este o opţiune individuală, nu are o indicaţie.

 


- Este indicată reconstrucția mamară a fi făcută în aceeași intervenție cu mastectomia sau este necesară o perioadă de recuperare după îndepărtarea tumorii?


- Este de preferat ca reconstrucția mamară să fie efectuată imediat după operația de mastectomie. Să zicem „de preferat”, pentru că indicația nu există din partea medicului. Reconstrucția mamară este o opțiune a pacientei. Mai mult, este un proces în sine și poate necesita mai multe intervenții chirurgicale din partea medicului plastician. Planificarea unei reconstrucții mamare, ține cont de mai multe aspecte dintre care dorința pacientei și riscul oncologic, acestea sunt elementele centrale. 

 


- După operație, pacientele se confruntă frecvent cu dureri locale, senzații de amorțeală la nivelul brațelor, inflamare locală, uneori apare ceea ce limfedemul. Când și de ce apare această complicație?


- Arsenalul terapeutic a diminuat mult disconfortul postoperator imediat, astfel încât marea majoritate a pacientelor, în funcție de amploarea intervenției necesită spitalizare între o zi și trei zile. Cât despre limfedem, acesta apare la cazurile cu limfadenectomie axilară completă, ori posibilitatea de a exciza bioptic ganglionul santinelă în cancerul mamar a redus semnificativ indicațiile limfadenectomiei axilare complete. Aceasta rămâne rezevată acelor cazuri în care boala atinge un număr de ganglioni, dovedit prin examen anatomo-patologic. Tendința este de a se renunţa la tratamente chirurgicale radicale și de a folosi terapii combinate. În plus, există mijloace de combatere a limfedemului, prin procedee de drenaj limfatic postoperator imediat, cum ar fi tehnica masajului limfatic.

 


- Ce opinie aveți despre “chirurgia preventivă” de tip mastectomie profilactică?


-Perfect de acord, pentru doamnele cu teste genetice pozitive sau pentru doamnele care au leziuni precanceroase la examene bioptice repetate. Mă întreb ce facem cu doamnele care au încheiat complet și cu succes etapa de trament pentru un cancer mamar agresiv la o vârstă tânără, aflate în urmărire și care iau în considerație o operație de mastectomie bilaterală profilactică în loc de un procedeu de simetrizare a sânilor. Evident, profilactic pentru un alt tip de cancer mamar ce ar putea să apară la un moment dat în viața femeii respective (pentru că, nu-i așa.. un cancer mamar apărut la vârstă tânără este un factor de risc pentru un alt posibil tip de cancer mamar, de obicei mai agresiv, la un moment dat). Asta pentru că femeia tânăra, trecută printr-o boală teribilă, cum este cancerul mamar, este din ce în ce mai bine informată!

 


- Cum simțiți progresul adus de noile tehnologii domeniului Dvs.? Cum va arăta viitorul în terapia cancerului de sân? Șanse în plus pentru diagnosticul precoce adus de noile tehnologii? Medicație inovatoare, în speță chimio-prevenție?


- Cheia terapiilor se află la nivel celular, cancerul mamar, ca orice alt tip de cancer, fiind o pierdere a reglajului multiplicare/moarte celulară, în favoarea creșterii și multiplicării necontrolate a celulelor. Cu siguranță nu mai este mult până când se va cunoaște exact mecanismul, terapiile vor fi țintite și rata de succes de 100%. Până atunci ȋnsă, consultul senologic cel puțin anual poate să ne mențină în zona de diagnostic precoce și implicit tratament mai puțin extensiv, cu prognostic mai bun. Pare un paradox faptul că sânul este atât de ușor de explorat, că mijloacele de explorare sunt din ce în ce mai performante, că tramentul în formele incipiente standardizat are prognostic foarte bun și că în România rata mortalității prin cancer mamar este foarte mare. 

 


- Un diagnostic de cancer de sân sună ca o “condamnare”. Este important suportul psihologic în acest tip de cancer? Pot femeile trece singure, folosind propria resursă de motivare sau este necesar suport specializat?


- Este nevoie să discuți cu femeia respectivă, este nevoie de sprijinul și suportul familiei, prietenilor, rudelor. Este nevoie de grup de suport. Este nevoie de consiliere psihologică de tip oncologic. Femeile au nevoie să se simtă conținute de echipe de medici, familie, societate. Este nevoie de multă bunăvoință!

 


Sursa: informatiabucuresti.ro