Dan Manu, semnal de alarmă: Se înregistrează un număr uriaș de persoane decedate la domiciliu, depistate ulterior cu COVID

Pandemia de COVID generează și situații necunoscute publicului larg. Cum medicul legist are ca obiect de activitate, ca expert oficial, tot ceea ce este legat de sănătate și integritatea corpului înainte de a se naște, pe toată perioada vieții și inclusiv după moarte, șeful Serviciului de Medicină Legală, dr. Dan Manu, ne-a răspuns la o serie de nelămuriri pe care le avem pe marginea acestui subiect. Acesta a explicat de ce este importantă autopsia persoanelor care au murit în urma infecției cu SARS-CoV-2 și ce constatări s-au făcut în cadrul acestora, ca efecte ale virusului, de ce trebuie relaxat ritualul înmormântării și cât de importantă este vaccinarea într-un interval scurt de timp. 

 

 


 Este o avalanșă a morților suspecte, a celor care mor acasă


Un fenomen pe care îl sesizează șeful Serviciului de Medicină Legală, medicul Dan Manu, este creșterea numărului de decese la domiciliu ale persoanelor infectate cu SARS-CoV-2. Intrând în categoria de morți suspecte, există obligația de a se efectua autopsia, care a scos la iveală efecte ale COVID, ceea ce ar putea duce la o schimbare a protocolului de tratament. 

„Din nefericire, neîncrederea în sistemul medical, lipsa de informare au generat multe și foarte multe decese la domiciliu, iar o parte dintre ele sunt confirmate ca purtători de SARS-CoV-2 și cu complicații. La cei depistați cu COVID, statistic, au fost găsiți mulți trombi. Am semnalat și am spus colegilor și am recomandat să adapteze tratamentul. Am explicat că este vorba de niște trombi care pot duce la infarct sau hemiplagii și am recomandat ca ținând cont de această constatare clinicienii să încurajeze tratamentul pe antiagregant, anticoagulant și așa mai departe. Dacă aveam un centru medical universitar, am fi putut merge mult mai departe ca să aflăm ce determină acești trombi. Să vedem dacă este un deficit genetic, organic, ce îi cauzează?! Nu am aceste pârghii de cercetare, din păcate.”, a explicat medicul Dan Manu. 

 

 


 „Cât ești în viață, ești cu drepturi depline, când ai decedat, ești pericol public!”


Acesta a semnalat și imensa greșeală făcută prin interzicerea autopsiilor la persoanele decedate care purtau infecția cu COVID, pentru că această procedură ar fi ajutat specialiștii, din timp, să adapteze tratamentul din perioada internării, cât și după internare. Astfel, vine cu un caz concret al unei persoane care a avut COVID, iar după 14 zile de izolare, fără testare, a putut să își reia viața normală. La circa o lună, în urma unui accident vascular cerebral, a decedat, iar la autopsie s-a găsit virusul în plămâni. 

„A fost o nebunie totală în primul an de la declanșarea pandemiei. Din păcate, nu am lămurit care este deosebirea între decedat cu COVID sau de COVID. Nu am lămurit situațiile concrete procedurale. Ca să se înțeleagă, o să explic situația. Există două posibilități de autopsie: autopsia în sfera anatomo-patologică, când nu este o moarte suspectă în spital și poate să dea scutire de autopsie atunci când cauza morții este cunoscută și înțeleasă de aparținători și, ca statistică mai mică, partea medico-legală, în care există obligativitatea autopsiei, fiind un dosar penal de cel puțin moarte suspectă. Pe toată perioada aceasta, s-au interzis autopsiile în sfera celor anatomo-patologice. Era de înțeles la început, din cauza fricii, dar după o lună-două trebuiau efectuate obligatoriu. Aveam posibilitate să răspundem la întrebarea fundamentală: de ce a murit? DE COVID sau  CU COVID? Și, în al doilea rând, spuneam clinicienilor: «Colegi, vedeți că sunt prea mulți trombi» sau «eu am găsit o alterare de tip inflamator, și nu de infecție pulmonară». Acestea sunt cele două motive fundamentale care necesitau obligativitatea autopsiei. Stopam tembelismul ăsta: cât ești în viață, ești cu drepturi depline, când ai decedat, ești pericol public!
Adică: au fost persoane care au traversat boala, depistați pozitiv, au stat 14 zile în carantină. Pe lege nu mai e nevoie să te testezi după izolare, poți să te duci la muncă, la mall. Numai că, după o lună de la boală a murit și... surpriză: era pozitiv, iar virusul activ în plămân. Iată ceea ce am descoperit ca noutate! În opinia mea, generează și un nou mod de tratament după boală. Adică simptomatologia se duce spre zero, iar după 14 zile, medicul, știind că și la o lună virusul este activ în plămân, îi va prescrie și o continuare a tratamentului. Fără autopsii nu se pot afla aceste lucruri!”, a explicat foarte ferm medicul Dan Manu.

 

 


„Sunt de acord cu sigilatul sicriului, dar nu fără haine şi nu în sac!”


Introducerea celor decedați în saci se justifică? Medicul legist Dan Manu spune că nu, în niciun caz, și chiar a avut o întâlnire cu secretarul de stat din Ministerul Cultelor, Adrian Opaschi, discuțiile purtându-se în jurul regulilor ce trebuie respectate la înmormântare. 


„Doresc să spun celor interesați care sunt procedurile în cazul celor care decedează în spital, traseul lor de la Terapie Intensivă până intră în custodia aparținătorilor.  Când o persoană decedează este următoarea procedură: 2- 3 ore se stă pe secția unde a decedat, până se instalează semnele precoce de moarte reală. Apoi este adus la morgă. Omul vine așa cum a decedat pe secție: îmbrăcat, nespălat, cu cateter, cu anumite secreții. La morgă începe procedura de autopsie. Se spală, se dezbracă, dăm și cu cloramină ca și mama virusului, dacă a fost, să nu mai existe. În acel moment dispare virusul de pe suprafețe. Apoi intrăm pe autopsie. Este riscul nostru, pentru că există o posibilitate de contaminare. După autopsiere este închis, se bagă biocide din nou și se efectuează procedurile noastre, așa că cel mai mic risc, spre zero, de contaminare este la decedații cărora li s-a făcut autopsie. Nu văd rațiunea pentru care trebuie să plece în continuare în saci. 
L-am încurajat pe secretarul de stat Adrian Opaschi și i-am spus că nu este niciun risc, să se ridice această anomalie. Sunt de acord cu sigilatul sicriului, pentru că riști ca în acele momente când familia, apropiații, sunt copleșiți de emoții, să vină spre el, să îl bocească, dar nu fără haine, nu în sac și să îl ducă în regim de urgență de la morgă la groapă.”, a mai explicat șeful SML Argeș, dr. Dan Manu. 

 

 


 Fără restricții de circulație în toată noaptea de Înviere 


Medicul Dan Manu a explicat și cum vede situația privind restricțiile din noaptea de Înviere și chiar a discutat acest aspect cu secretarul de stat din Ministerul Cultelor. 


„Personal, sunt onorat că am dialogat cu secretarul de stat Victor Opaschi, din Ministerul Cultelor, pe partea tehnică vizavi de decedați. I-am spus și punctul meu de vedere legat de sărbătorile pascale. Nu este posibil să spui că în noaptea Sfintei Învieri îți dau voie să stai la biserică până la 2.00. Nu trebuie să fii specialist să înțelegi o situație concretă privind modul de desfășurare a slujbei din acea noapte. În prima parte, la miezul nopții are loc luarea Luminii, după care majoritatea credincioșilor merg acasă. În a doua parte a slujbei Învierii nu rămâne prea multă lume, și asta o spun din experiență personală, aspect pe care majoritatea îl cunoaștem, așa că nu înțeleg de ce după ora 2.00 se pune interdicție.”

 

 


 Magazinele deschise non-stop, ca să nu se mai bulucească lumea


„Aș fi lăsat acces non-stop la marketuri, ca să dai posibilitatea să se rarefieze și să nu se bulucească în magazine până în ora 18.00 sau 20.00. Aș fi încurajat să rămână deschis toată noaptea și sunt convins că pensionarii se duceau la ore târzii să se aprovizioneze, pentru că ei sunt conștiincioși, iar vârsta a III-a este foarte atentă la sănătatea sa. Soluția să intri în market numai cu un număr de coșuri mi se pare tot tembelă. E simplu! Dai voie la 20 în magazin, dar afară, la coadă, stau 50, care nu mai respectă nicio regulă. Au translatat pericolul de contaminare din interior în exterior.”

 

 


 Degeaba ai paturi la ATI, dacă nu ai specialiști


Criza paturilor la ATI a rămas la fel de prezentă și după un an de la declanșarea pandemiei. Dr. Dan Manu explică că nu este vorba de mobilier, la modul concret, ci strict de lipsa medicilor. Degeaba sunt paturi, dacă nu are cine să îngrijească bolnavii. 

„Acest sistem medical nu trebuia focalizat numai pe terapie intensivă. În primul rând, oamenii trebuiau determinați să apeleze inițial la medicul de familie, ca să nu stea netratați și să vină la spital în ultimă fază, cu complicații deosebit de grave. Trebuiau create servicii pre-ATI, cu oxigen, supraveghere. Deci ATI-ul să fie locul în care să vină pacienții critici. Mă amuză când aud că au extins numărul de paturi. Nu este problema de paturi, ci de specialiști. Pot să am foarte multe paturi, degeaba, dacă nu am specialiști. Cum puteam rezolva?! Una dintre variante: o supraspecialitate rapidă pe profesiile înrudite cu terapia intensivă, ca să generăm mai mulți specialiști. A fost o idee pe care am și transmis-o decidenților.”, a explicat acesta. 

 

 


 Testele din salivă: soluția pentru a scăpa localitățile de carantină


„Nu folosim testarea rapidă cu salivă, deși avem teste. Acest procedeu nu presupune neapărat specialist, ca la exudat. Aud că se carantinează localități. Mai bine, în loc de declarații pentru tranzit, care nu înseamnă că nu au virusul, aș impune testarea rapidă. În câteva minute ar avea rezultatul și ar depista instant pe cei infectați. Același lucru l-aș fi făcut pe șoferii firmelor de transport, pe companiile mari.”, a mai declarat dr. Dan Manu. 

 

 


 Vaccinarea în masă trebuie să fie făcută într-un timp scurt, pentru a nu da posibilitatea virusului să facă mutații


„Dacă nu ne vaccinăm rapid, ca timp, avem toate șansele ca într-un viitor apropiat vaccinul să nu mai fie eficient, pentru că dăm posibilitatea dușmanului nostru, SARS-CoV-2, să se modifice și să nu mai îl recunoască anticorpii. Dacă nu ne vaccinăm rapid, dacă nu conștientizăm, dacă nu introducem caravane de vaccinare cu speciliști, dacă nu vorbim cu primarul și cu medicul de familie ca să îi avem parteneri, dacă nu îi ajutăm cu un specialist care știe ce trebuie făcut în cazul unei reacții alergice, nu reușim să vaccinăm într-un interval de timp rezonabil ca să fie eficient. 
Am ajuns în situația paradoxală să avem multe doze și puțini care doresc vaccinarea. Riscul cel mai mare este ca peste 7-8 luni acest virus să se repoziționeze și să apară noi tulpini care nu mai sunt sensibile la vaccin. Dacă îl prinzi și îl ataci, prin vaccin, într-o perioadă foarte scurtă, virusul nu are timp să se transforme și este recunoscut de anticorpii creați. În schimb, dacă ne lungim pe o perioadă foarte mare cu vaccinarea, virusul își schimbă tulpina, că de aceea apar tot felul de noi mutații, și s-ar putea să fie nevoie de alte vaccinuri, pentru că anticorpii nu îl vor mai recunoaște. 
Centrele de vaccinare din interiorul spitalelor nu trebuiau să fie desființate. Păstrarea lor încuraja să vină la vaccinare pe cei care au o anumită simptomatologie, precum alergii sau alte afecțiuni ce puteau fi agravate de vaccin. Așa, omul venea cu încredere la vaccinare la centrul de spital, unde avea specialiști, iar în cazul în care i se face rău, primește rapid asistență.”, a mai adăugat dr. Dan Manu.

 

 

 

 De la pandemie la pandemita socială. „Suntem de o violență, cel puțin verbală, cum nu am mai întâlnit!”


Prima parte a pandemiei l-a prins pe dr. Dan Manu ca președinte al Consiliului Județean Argeș, iar din toamnă a revenit la conducerea SML. Astfel a putut observa evoluția societății argeșene și chiar a tras o concluzie amară - s-a dezvoltat o nouă suferință:


„Pandemia, care are, din nefericire, un an de când s-a declanșat, a generat, cel puțin la români, o suferință care se cheamă, în opinia mea, pandemită socială. Această suferință are o simptomatologie diversificată: în loc să ne atașăm, să fim împreună, să fim toleranți, să nu avem distanțare socială, ci doar fizică, noi ne-am înstrăinat, ne-am radicalizat. Nu mai suntem empatici, nu mai suntem oameni, suntem triști, posaci, cu o violență, în primul rând verbală, cum eu nu am mai întâlnit. În opinia mea, această pandemită nu va dispărea curând. De ce cred că a apărut această suferință socială?! Prin necunoaștere, prin neștiință și, cel mai important, prin modul defectuos în care noi, ca români am gestionat această perioadă. Am ajuns aici, deoarece, fiind un început necunoscut, ne-a fost foarte teamă de acest virus. Nu știam ce consecințe va avea și modul de gestiune s-a schimbat de la o săptămână la alta. Este suficient să amintesc cât de riguroși eram la începutul pandemiei, anul trecut în martie. Eu, ca medic legist, am participat la cercetări la fața locului, la crime, și nu am văzut ca suspecții să fie așa de bine păziți precum cetățenii care veneau în România din alte țări, suspecți de SARS-CoV-2. Amintiți-vă cum erau escortați de la graniță, cu girofaruri, cu mașina de poliție, jandarmerie, ambulanță, așa încât teama de contaminare a fost foarte mare. O bună perioadă pozitivii, suspecții, erau etichetați ca oameni care aduc moartea în colectivitate, ceea ce trebuia foarte rapid reașezat și reactualizate regulile de comportament, și medical, și social. 
Această temere a fost generată și de anumite acte normative care au fost date. Ideea de relaxare și de distanțare socială a fost o sintagmă neinspirat folosită. La acel moment, am discutat personal cu conducerea Comitetului Tehnic Național că nu e în ordine să folosești sintagma «distanțarea socială», era corect «fizică». Trebuia să fim îndemnați să ne sprijinim social, chiar dacă menținem distanța. Este doar un singur exemplu.
Au fost alte aspecte puse sub semnul îndoielii din cauza modului foarte prost de comunicare, adoptat de-a lungul acestei perioade. În loc să vină profesioniști, oameni avizați, aplicați pe domeniile de activitate medicală să spună un punct de vedere, din nefericire, suprapunându-ne și cu campaniile electorale, tentația a fost mare la politicieni și toți își dădeau cu părerea. 
Mi-am dat seama de-a lungul anului 2020 câtă dreptate avea Petre Țuțea când spunea «dacă eram mai tânăr, făceam o teză de doctorat cu titlul Datul cu părerea la români!». Cât de actualitate sunt spusele sale!”, a explicat șeful SML, dr. Dan Manu. 
Referitor la purtarea măștii și împotrivirea cetățenilor față de această măsură, medicul a expus următoarea situație: „Avem libertatea să facem cum dorim și cum trebuie în spațiul privat. În casa mea, pe proprietatea mea pot să nu port mască. Dar în momentul în care am ieșit pe un spațiu public, automat trebuie respectate regulile, pentru că aici intervine partea comunitară și niște reguli sociale ce trebuie urmate. Iată că nici acest aspect nu a fost suficient de bine explicat de către profesioniști. Eu sunt trist, pentru că de la o zi la alta constat că avem foarte mulți cetățeni și din ce în ce mai puțini oameni în înțelesul social și respectabil.”

 

 

Preluat: saptamanalul ancheta