Coşmarul nu s-a terminat pentru Primăria Piteşti şi banii cetăţenilor! Fostul SRI-ist care a luat 110 miliarde mai vrea încă 17!

Săptămâna trecută, o decizie-şoc a golit conturile primăriei de o sumă fabuloasă după ce administraţia a pierdut inexplicabil un proces având ca obiect autorizaţia pentru construcţia unui bloc. Revolta stârnită de această pierdere declanşează anchete interne privind responsabilii din primărie. Între timp, cel care săptămâna trecută a devenit mai bogat cu 110 miliarde lei vechi a cerut în instanţă alte 17 miliarde penalităţi de întârziere. Beneficiarul uriaşei despăgubiri este fost funcţionar SRI, iar fiul său este director peste Interpol şi Europol România.

Orentex, societatea patronată de către Ştefan Linţă, a executat Primăria municipiului Piteşti, săptămâna trecută, luându-i din vistierie puţin peste 11 milioane lei (110 miliarde lei vechi). Acum, mai vrea să îi ia alte 1,7 milioane lei, ca despăgubire, pentru că a întârziat plata sumei respective. Un purcoi de bani daţi din bugetul piteştenilor şi pentru ce?! Cine sunt vinovaţii şi cum s-a ajuns aici, asta îşi propun să afle o parte dintre consilierii locali, care nu sunt de acord să îşi pună pielea la saramură pentru erorile executivului. Deşi primarul Ionică îşi ia acum înjurăturile, cu toate că povestea a început înaintea mandatului său, vina planează asupra juriştilor care nu şi-au asumat răspunderea şi nu şi-au îndeplinit atribuţiile. 

Municipalitatea plăteşte despăgubiri unei firme care nu a respectat autorizaţia de construire şi a intrat pe domeniul public
Conform datelor, în 2006, SC Orentex SRL a demarat construcţia unui bloc în cartierul Găvana, pentru ca ulterior să vândă apartamentele. La un an distanţă, inspectorii primăriei au constatat că nu s-a respectat autorizaţia de construire şi spaţiile de la parter, care trebuiau să servească drept garaje, neavând parcare, au fost transformate în spaţii de locuit. Mai mult, se intrase şi pe domeniul public. Aşa că municipalitatea i-a aplicat dezvoltatorului imobiliar o amendă de 3.000 lei şi a dispus întreruperea lucrărilor, luarea măsurilor de încadrare a acestora în prevederile autorizaţiei de construire sau desfiinţarea lucrărilor executate fără autorizaţie. De asemenea, administraţia locală a acţionat pe Orentex în instanţă, iar instanţa i-a dat dreptate firmei private şi a obligat primăria să emită o nouă autorizaţie de construire. În ciuda acestei decizii, Primăria nu a pus-o în aplicare şi nu a emis noua autorizaţie de construire, ceea ce a dus la blocarea investiţiei private şi, după mulţi ani, la imputarea acestor despăgubiri în cârca piteştenilor. 

Cine a luat 2 milioane euro de la piteşteni?!
Ştefan Linţă este om de afaceri la acest moment, fiind concesionarul lacului Vlăşcuţa de la Stolnici. Conform informaţiilor noastre, înainte să preia firma israelianului Oram Boris, decedat între timp, Ştefan Linţă ar fi lucrat vreme de trei decenii în servicii, într-o structură centrală. Potrivit surselor noastre, ar fi vorba chiar de Serviciul Român de Informaţii. După ce şi-a încheiat cariera, acesta a revenit acasă, fiind de fel din Stolnici, unde se ocupă de lac şi de familie. 
Fiul acestuia, comisar-şef Andrei Linţă, este directorul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul IGPR, adică omul care coordonează colaborarea autorităţilor române cu Interpol, Europol şi serviciul SIRENE.

Fiscul a executat Primăria la foc automat, pe toată suma
Vineri, pe 12 iulie, la instituţia fiscală s-a înregistrat adresa comunicată de Biroul Executorului Judecătoresc, prin care s-a dispus înfiinţarea popririi executorii asupra tuturor sumelor de bani urmăribile, prezente şi viitoare, existente în conturile pe care debitoarea Municipiul Piteşti le are deschise la Trezoreria Piteşti, până la încasarea sumei totale de 11.157.703,33 lei. Fiscul argeşean s-a mişcat rapid şi a executat săptămâna trecută toată suma pe care municipalitatea i-o datora, conform deciziei instanţei, firmei Orentex. „Debitorul Municipiul Pitești a solicitat suspendarea executării şi, întrucât instanţa de executare nu a dispus suspendarea executării, declinând soluţionarea cauzei către o altă instanţă, A.J.P. Argeş – Trezoreria Piteşti, în calitate de terţ poprit, a procedat la executarea silită a debitorului.


Având în vedere procedura aplicabilă în cauză, Municipiul Piteşti a comunicat că suma de 2.000.000 lei poate fi indisponibilizată pentru executare silită, iar diferenţa de 9.157.703,33 lei a fost executată de Trezoreria Piteşti din conturile debitoarei, ambele sume fiind virate executorului judecătoresc, conform dispozițiilor legale.”, se arată în informarea solicitată de către săptămânalul „Ancheta” de la AJFP Argeş. Este de remarcat şi rapiditatea cu care a acţionat Fiscul, fără să menajeze Primăria municipiului Piteşti, deşi actualul şeful al Finanţelor, Lucreţiu Tudor, a fost susţinut public pentru această funcţie chiar de către edilul Cornel Ionică, ce a criticat la acel moment conducerea PSD Argeş,  pentru că nu cere prelungirea mandatului. 

Consilierii locali cer ca vinovaţii să răspundă
Ultima şedinţă de Consiliu Local, desfăşurată chiar după ce Fiscul executase municipalitatea, a fost una extrem de tensionată, cu replici dure din partea consilierilor locali. Aceştia au pus degetul pe rană şi au cerut să le fie indicaţi vinovaţii, pentru că nu doresc să plătească ei pentru greşelile angajaţilor din Primărie, care au condus la pierderea unei sume atât de mari. Discuţia a acaparat o mare parte din şedinţă şi s-a pornit după ce, printr-o hotărâre de CL, s-a decis suplimentarea cu 11 milioane de lei a secţiunii de dezvoltare, din excedentul de anul trecut, în urma executării Orentex. Pentru a trage singuri concluziile, vă redăm cele mai importante puncte de vedere exprimate în şedinţa de CL. Protagoniştii au fost Cornel Ionică, Cristian Gentea, Narcis Sofianu, Tatiana Preduţ şi Dumitru Tudosoiu. 

Cornel Ionică: „Vai de mama noastră, vai de Dumnezeul nostru!”
„Am aflat acum 2 ani de proces, de când sunt primar, a pornit în 2003, în 2008 se ajunge în instanţă, este un proces nemaiîntâlnit. Orentex nu a respectat autorizaţia de construire şi a transformat spaţiile de la parter în locuinţe, a ocupat circa 100 m de împrejmuire, nu a lăsat nici 1 mm spaţiu disponibil în interesul construcţiei şi am acţionat în instanţă. S-a pierdut procesul! 
Această hotărâre de instanţă este absolut incredibilă. Era altcineva când s-a început procesul. Până la urmă, nu sunt eu responsabil, am luat la cunoştinţă acum 2 ani, dar până la urmă primarul răspunde şi în numele lui se emit acte de către sute de angajaţi. Cu ce a greşit primăria?! A constatat că constructorul a greşit şi l-a sancţionat, apoi l-a chemat în instanţă!
Nu e singurul caz, sunt multe situaţii în care se construieşte ilegal, adică fără autorizaţie de construcţie, şi lucrează sâmbăta, duminica, în sărbători şi mai ales noaptea. Legea ce spune?! Nu te baţi cu el, nu tragi de el, nu-l scuipi, nu-l înjuri... îl notifici şi îl chemi la instanţă şi durează, iar peste ani ajungi la cine ştie ce situaţii!
Eu am avertizat de acum doi ani, de când am luat la cunoştinţă, că s-ar putea, s-ar putea...! Vai de mama noastră, vai de Dumnezeul nostru! Când te îndoaie cu nişte bani la modul acesta, e vai de noi, şi o face instanţa, nu altcineva!
Am reuşit cu toate eforturile noastre şi nu ne-a afectat până la momentul ăsta nici partea de funcţionare, nici proiectele de investiţii, pentru că am renunţat la tot ce înseamnă festivisme, panseluţe, cum se interpretează, borduri, proiecte inadecvate...
Avem foarte multe procese pe rol, nu ştii pe care le câştigi... Am pierdut Piaţa de Gross, în totalitate, 28 ha la Publitrans, dar am şi câştigat 26 ha la Sansiro. Nu ştiu pe ce criterii se pronunţă instanţa...
La Orentex am crezut că putem opri executarea şi am tot sperat...”.

Cristian Gentea: „Să mă apuc eu să vorbesc de abuz de lene şi abuz de incompetenţă în primărie?!”
„A stabilit instanţa suma, au fost şi penalităţi de întârziere de 2 miliarde,  pentru că nu s-a plătit la timp. Au trecut 3 ani de atunci încoace şi, din cât ştiu eu, ne mai cer circa 2 miliarde. Eu vă întreb, ce facem când vine Curtea de Conturi şi zice: ăştia i-aţi plătit pentru că aţi fost voi proşti, ia puneţi voi consilierii mână de la mână şi daţi banii! 
Nu o luaţi personal, domnule primar! Eu nu vorbesc de proces, ci de banii pierduţi din cauza întârzierilor. Domnul Laurenţiu Zidaru mi-a spus cu guriţa lui de fondul de la Apă Canal, că trebuia ca în 5 zile să plătiţi banii, nu s-au plătit şi au venit Finanţele care au calculat penalităţi de 66.000 lei, pentru că Primăria Piteşti face un referat în trei zile. Aşa mi-a explicat domnul vice. Trebuie luat directorul economic să plătească banii ăştia, nu noi. 
Aţi văzut ce a spus secretarul Primăriei, la comisie, că eram amândoi?! Mă ia cu incompatibilitate, cu abuz în funcţie şi conflict de interese. Păi să mă apuc eu şi să vorbesc de abuz de lene şi abuz de incompetenţă!? Ăsta cu referatul nu e abuz de lene, ce e?!
Am fost deştepţi şi am pierdut procesul, asta e şi gata!”

Narcis Sofianu: „Dacă votăm şi mergem acasă, suntem părtaşi la îngroparea mizeriei sub preş”
„De ce în mai, la buget, nu am prevăzut această sumă pe care aveam obligaţia să o executăm şi fusese comunicată somaţia din luna ianuarie?! Acea sumă a fost executată şi avem şi cheltuieli de executare, pentru că nu am plătit-o de bunăvoie. De ce nu am fost şi noi informaţi, mai din timp, eventual în comisia juridică, să ştim şi la ce să ne aşteptăm, să venim cu păreri în domeniul juridic, dacă nu puteam da sfaturi?! Trebuia rezolvată această problemă financiară, adică a executării de bunăvoie, să nu ajungem la cheltuieli suplimentare şi să nu mai redistribuim sume din buget pentru buna funcţionare a anumitor compartimente.  
Există o temere, pe care ar trebui să o avem fiecare! Posibilitatea este să votăm sau nu, dar în momentul în care o votăm şi mergem acasă, să ne vedem de treabă, suntem părtaşi la îngroparea mizeriei sub preş. Dar putem, aşa cum ne obligă bunul-simţ şi legea, fiind o cheltuială atipică, pentru că nu am cumpărat ceva pentru piteşteni, să participăm cu toţii, cel puţin o treime, la formarea unei comisii de analiză din care să facă parte consilieri locali de mai multe specialităţi, care să confirme punctele de vedere exprimate de dl primar, conform cărora a fost un concurs de împrejurări. Când cineva ne scoate 110 miliarde din instituţie, prin metode corozive, fiind şi vinovat, se ridică întrebarea de ce nu s-a formulat o plângere penală! Este necesar ca această comisie să fie iniţiată de 8 consilieri şi să veniţi cu un punct de vedere cât mai obiectiv.” 

Cornel Ionică, edilul, nu a primit prea bine această idee şi a replicat: „Ce să analizăm, dacă e hotărârea instanţei, care spune negru pe alb ce spune, ce poate să facă comisia, ce pot face eu?! Atâta timp cât mai există căi de atac... le folosim. Dacă asta e decizia, asta facem...  Am aşteptat şi vineri (n.r. 12 iulie) un semnal, că nu ne execută?! Acuma ce să facem?! Am cerut sprijin şi la Ministerul Finanţelor, ne aşteptam să nu ne execute.” 

Tatiana Preduţ: „Domnule primar, eu nu sunt de acord cu atitudinea dvs. să fiţi tăticul tuturor!”
„Vreau să apreciez poziţia domnului Sofianu. Domnule primar, eu nu sunt de acord cu atitudinea dvs. să fiţi tăticul tuturor. Nu îmi asum, în calitate de  consilier local, solidarizarea cu absenţa culpei care însoţeşte aceste plăţi. Vreau să ştiu dacă sunt persoane care au greşit şi îşi asumă responsabilitatea, dacă nu, hai să fim toţi în solidar, vindem tot ce avem şi plătim, ca să nu ne taie Curtea de Conturi suma respectivă. Sunt 138.505 lei, cheltuieli de executare care puteau fi evitaţi dacă se plătea suma exact când a fost emisă  hotărârea definitivă. După această hotărâre definitivă există un termen de 6 luni în care autoritatea publică poate face rost de bani sau nu şi, dacă face dovada că are probleme financiare, mai are 3 luni până la executare. Mă interesează dacă s-au făcut aceste demersuri în primărie sau numai noi răspundem în faţa electoratului şi în faţa organelor de control, iar  pe ceilalţi îi mângâiem pe frunte şi stau liniştiţi şi avem o formă continuată a acestor probleme care există în aparatul primăriei. Dovada sunt aceste litigii, multe, şi care ne vin din urmă. Să faceţi o prezentare, în faţa Consiliului Local, a situaţiei cu ceea ce ne interesează: până când s-a ajuns în instanţă aparatul tehnic a făcut greşeli în aplicarea actelor normative sau nu? Până la hotărârea executorie, în instanţă, ce au făcut juriştii?! Să ne facă dovada că au susţinut interesele primăriei! Până la executarea silită a făcut primăria demersuri pentru eşalonare, pentru contestarea unei părţi din sumă, s-au evitat penalităţile? Dacă nu, Consiliul Local are posibilitatea să constituie această comisie de analiză şi verificare pentru a constata ce s-a întâmplat.” 

Dumitru Tudosoiu: „Vă rog frumos, faceţi-vă treaba!”
„Nu vreau să stau cu teama că o să vină o Curte de Conturi şi o să spună că am aprobat în Consiliul Local 110 miliarde de plată, suntem solidari în greşeală şi trebuie să plătim. De ce? Pentru că unii nu şi-au făcut treaba cum trebuie! Să vindem ce avem şi ce n-avem ca să plătim pentru greşeala altora! Nu sunt jurist să spun că sunt mai bun decât juristul din primărie, dar, vă rog frumos, faceţi-vă treaba! 
Domnule primar, mă iertaţi că vă contrazic, dar nu sunt de acord când spuneţi că semnaţi în orb. Ştiu ce înseamnă să semnezi sute de acte, dar, când sunt chestiuni de importanţă majoră, eu îmi iau toţi juriştii, toţi economiştii şi îi întreb cum e bine.”

Primarul a răbufnit când vicele Zidaru a explicat cum o hârtie, chiar şi de urgenţă majoră, se plimbă dintr-un birou în altul, până se dă o rezoluţie, ceea ce duce la nerespectarea termenelor impuse. Ionică: „Lăsaţi-o dracu’, că e ca dracu’, dă-o-n mă-sa! Hai să ne oprim că nu facem altceva!
Nu ştiu unde să mă mai duc, în ceruri?! Sunt situaţii când găsim hârtii prin sertare după foarte mult timp. Nu ne mobilizăm la timp să răspundem în termen. Recunosc lucrul acesta. O să avem o discuţie cu aparatul de specialitate, pentru că nu îşi asumă, le e frică de lege, de puşcărie, asta este...

Comisie pentru analizarea actelor legate de litigiu
Consilierul liberal Narcis Sofianu a iniţiat în secunda doi propunerea de hotărâre pentru constituirea comisiei de analiză şi verificare, din care vor face parte cinci consilieri aleşi prin vot secret. Aceştia vor analiza toate actele referitoare la litigiile dintre Municipiul Piteşti şi societatea Orentex SRL. Executivul va avea obligaţia să pună la dispoziţia membrilor comisiei toate documentele, fără să se poată ascunde sub umbrela confidenţialităţii, deoarece legea 544/2001, specifică clar că „informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public”. În expunerea de motive, liberalul Narcis Sofianu arată că pe parcursul proceselor dintre Orentex şi municipalitate, executivul, condus pe rând de Tudor Pendiuc, Cornel Ionică şi trecător, de Sorin Apostoliceanu, a omis să informeze Consiliul Local despre existenţa şi cauzele litigiilor, astfel încât majoritatea consilierilor locali au aflat din presă despre situaţia creată. Deşi nu sunt în aceeaşi tabără, Cristian Gentea, Tatiana Preduţ şi Dumitru Tudosoiu şi-au exprimat intenţia de a semna pentru înfiinţarea comisiei, pentru că doresc să afle responsabilii din Primărie care nu îşi asumă erorile, deşi încasează salarii uriaşe. 

Cum s-a stabilit „nota de plată”
În decizia 3766 din 12 decembrie 2017, pronunţată de Tribunalul Argeş, suma plătită de Primăria Piteşti este defalcată astfel: 8.905.687 lei, reprezentând valoarea imobilului obiect al titlului executoriu; - 420.636 lei reprezentând diferența de valoare a imobilului în anul 2010 și valoarea actuală; - 1.038.474, 87 lei capitalizarea veniturilor; - 634.800 lei (cv.138.000 euro) reprezentând investițiile minime la Lacul Vlășcuța. „Aceste despăgubiri reprezintă o reparație acordată pentru prejudiciul creat reclamantei (iar nu un câștig, un venit impozabil ), prin refuzul nejustificat al autorității publice locale de a executa titlul executoriu, respectiv emiterea autorizației de construire pentru imobilul în litigiu.”, se mai arată în hotărârea Tribunalului. Aici este pusă „nota de plată” de 138.000 euro, pentru investiţii minime făcute la Vlăşcuţa, motivând că din cauza litigiului cu Piteştiul nu a reuşit să realizeze tot ceea ce îşi asumase prin contract, pe lacul respectiv şi din acest motiv i-a fost reziliat contractul. Cu toate acestea, trebuie menţionat că Orentex are şi la acest moment concesiunea lacului Vlăşcuţa, după ce a câştigat procesul cu Primăria Stolnici. 

 

 

 

Sursa: Săptămânalul Ancheta