Consiliul Județean Argeș a pus cultura argeșeană cu dinții la gard

Teoretic, dar absolut teoretic, cultura și tot ce vine cu ea la pachet ar trebui să te facă un om mai bun, mai frumos, mai echilibrat, mai înțelept, mai tolerant, mai bogat sufletește, mai…, iunie…, iulie... În practică însă oamenii de cultură, dacă ar putea, și-ar scoate ochii și s-ar călca reciproc pe căpșorul lor deștept. Veșnic cu ochii în grădina altuia, la sporurile altuia, la banii altuia, la colaboratorii altuia, vremurile de restriște care se anunță i-au învrăjbit și mai abitir pe lucrătorii din acest domeniu. Fiecare are dreptatea sa și și-o ține înfiptă în piept ca un statement. Fiecare crede că modul în care vede lucrurile este corect și aproape nimeni nu este dispus să intre și în cizmele aproapelui său. 2021 va fi anul în care se va strânge cureaua în instituțiile de cultură din subordinea Consiliului Județean Argeș cam până la jumătate din ce a fost alocat în 2020. Mulți directori spun că au cureaua pusă pe post de laț de vreo patru ani încoace, că nu mai au de unde tăia. Alții afirmă că… bucuroși le-or duce toate, de e pace, de-i război, cu sau fără colaboratori tăiați de pe statul de plată.

CITEȘTE ȘI ... Un taximetrist român ucis în nordul Londrei! Criminalul ar fi un client


Adrian Bughiu: „Eu vreau să gândesc ca un manager, nu am loc de sentimentalisme”


Pe un ton autoritar, noul șef peste cultura argeșeană, altă data șef peste sportul argeșean, vicepreședintele CJ Adrian Bughiu, spune că gata, s-a terminat cu belfereala. Nu doar că e criză, dar e momentul să se taie în carne vie, să se lucreze cu materialul din dotare și să se renunțe la colaboratori și cheltuieli inutile.  


„2020 a fost un an în care ne-a lovit criza și care ne va afecta financiar întregul buget al Consiliului Județean. Atâta timp cât nu se întrevede luminița de la capătul tunelului în ceea ce privește redeschiderea spectacolelor și a zonei de cultură în general, este normal că aici avem de unde să strângem cureaua și să redirecționăm eventuale sume către zone mai importante precum cea de suport COVID și zona de infrastructură rutieră. Aceasta a fost logica, dar nu înseamnă că acesta va fi trendul CJ și în următorii ani. Pe de altă parte, fiind o echipă managerială nouă, am făcut și noi o analiză pe toate compartimentele. Am identificat mai multe disfuncționalități în întreaga gândire a fenomenului în ansamblu la toate instituțiile noastre. Încercăm să dinamizăm lucrurile și să le eficientizăm. Cred că, chiar dacă intenția noastră este să performăm în 2021 cu jumătate din bugetul lui 2020, asta nu înseamnă că vom face rabat de la calitatea spectacolelor. Vom restrânge activitățile din anularea contractelor cu colaboratorii externi, pentru a pune în valoare angajații proprii. Cu tot respectul, fără să jignesc pe nimeni, dacă mergem pe Strada Mare și întrebăm aleatoriu să ni se nominalizeze cinci artiști fie de la Centrul Cultural, fie de la Teatrul «Davila», s-ar putea să avem mari probleme. Sunt actori cu 15 ani pe statul de plată care se zbat în anonimat și nu cred că din vina Consiliului Județean. Să spunem că avem intenția să dăm posibilitatea actorilor autohtoni, angajați vechi de la «Davila», să se afirme cu adevărat în acest an. Vom lucra și pe partea de PR. E clar că lucrurile nu mai pot continua așa și ne vom ocupa să cheltuim cât mai judicios banul public. Buba mare a fost la banii pe colaboratori, drepturile de autor, aparatul supradimensionat, secțiile care trebuie restrânse, reorganizate, restructurate, regândite.”, ne-a declarat vicepreședintele Adrian Bughiu.


Potrivit acestuia, CJ ar ieși mai ieftin dacă ar aduce Nottara-ul la Pitești decât dacă ar plăti colaboratorii.

„Ne-am interesat și noi: ca să aduci o piesă de teatru de la Nottara costă undeva între 2.400 și 4.500 de euro, în funcție de distribuție și numărul de actori. La ce bani cheltuim cu colaboratorii și drepturile de autor, ne permitem să aducem o dată pe lună un teatru extern pe scena de la «Davila» și spectatorul tot nu are de pierdut. Eu vreau să gândesc ca un manager, nu am loc de sentimentalisme.”. Bughiu mai crede că, în perioada pandemiei, actorii au dus-o nu bine, ci foarte bine, „nu au simțit decât o relaxare, o comoditate, au primit banii pe 15 ale lunii”. Cu alte cuvinte, i-a durut undeva că nu au putut să urce pe scenă, atâta timp cât le-a mers leafa. Ar fi trebuit să nu primească nimic, chiar dacă n-au avut nicio vină că li s-a interzis să-și exercite jobul. În definitiv, mai dă-i în mă-sa cu teatrul lor, țara are nevoie și de sculeri-matrițeri sau măcar de lăutari buni care să-ți susure la ureche, la un pahar cu vin. 
Vicele responsabil cu… cultura susține că nu se așteaptă ca o instituție de gen să fie profitabilă, dar totuși „veniturile proprii se mai fac și din alte aspecte, nu trebuie doar să ținem mâna întinsă către Consiliul Județean, biciuit groaznic de către pandemie”. „Toată lumea crede că are numai drepturi și Consiliul Județean numai obligații, iar lucrurile astea trebuie să se schimbe. E valabil pentru toată lumea, nu vreau să menajez pe nimeni!”, a mai avertizat Bughiu.

 

CITEȘTE ȘI ... A murit singura girafă de la o grădină zoologică din România

 

Constantin Cotimanis: „Teatrul e locul unde vin să dăruiesc, nu e o vacă de muls”


Venit la Pitești nu doar să ridice nivelul, ceea ce a reușit din plin, ci și să dăruiască din experiența sa și să închege o echipă, directorul Teatrului „Davilaˮ, Constantin Cotimanis, s-a rezumat să spună că se va descurca exact cu cât va primi pentru că... așa fac familiile în vremuri grele.

„Pentru mine, teatrul e locul unde vin să dăruiesc, nu e o vacă de muls și nici nu accept să fie așa ceva. Suntem ca o familie, gătim de câți bani avem, important este să fim nişte bucătari buni.”, ne-a declarat Constantin Cotimanis.

 

CITEȘTE ȘI  ... Poate o persoană infectată cu SARS-CoV-2 să transmită virusul unei persoane vaccinate?

 

Araxi Negoșanu: „Un popor fără cultură este un popor ușor de manipulat. Asta ne dorim?”


Considerată a fi o răsfățată sub fosta conducere a Consiliului Județean Argeș, Araxi Negoșanu, directorul Centrului Cultural Argeș, a primit cele mai multe bobârnace și din partea actualei conduceri, dar și a omologilor din zona de cultură. Probabil că i se pregătește și un înlocuitor, cineva din zona militarizată, căci actuala conducere a CJ are o slăbiciune pentru zbirii care taie în carnea vie a culturii județene, ca să sară sânge, rigoare și eficiență pe pereți. 


„Vom încerca, pe cât posibil, să folosim cât mai puțini colaboratori, artiștii noștri angajați asigurând 90% din formulele artistice necesare punerii în scenă a spectacolelor muzicale. Am avut chiar bucuria ca dansatorii și instrumentiștii colaboratori de la secțiile Doina Argeșului și Divertisment să își manifeste disponibilitatea de a rămâne alături de noi, neremunerați, în spectacolele programate pentru lunile februarie și martie. Precizez că în perioada în care erau remunerați, primeau suma de 500 lei/lună. La polul opus s-au aflat dirijorul și membrii Fanfarei care, cu toate că erau remunerați cu suma de 4.230, respectiv 2.162 lei, nu au avut aceeași disponibilitate și, mai mult decât atât, au refuzat categoric, în scris, plata per eveniment.”, ne-a declarat directorul Centrului Cultural Argeș.


Araxy Negoșanu ne-a mai declarat că apetitul statului de a investi în cultură este direct proportional cu dorința sa de a avea un popor cât mai puțin manipulat.  


„România se află în coada clasamentului, având un consum cultural în jur de 3%. Tocmai pentru că primim subvenție, prețul unui bilet este unul modic, respectiv de 20 sau 10 lei. De multe ori facem spectacole gratuite. Cultura, în general vorbind, nu produce bani, dimpotrivă, cheltuie bani. Dar menirea culturii este alta, printre altele este aceea de a menține vie conștiința unui popor, de a-l menține sănătos mental. Un popor fără cultură este un popor ușor de manipulat. Asta ne dorim? Vreau să cred că nu.”, ne-a mai declarat Araxy Negoșanu.

 

CITEȘTE ȘI ... Parlamentul a aprobat eliminarea pensiilor speciale ale senatorilor și deputaților

 

Elena Iagăr:„CJ ne-a refuzat sporul de condiții vătămătoare, în schimb colegii din alte instituții l-au luat”


La Școala Populară de Arte nu se va tăia nimic anul acesta din simplul motiv că, spune directorul Elena Iagăr, nu mai ai ce. De patru ani ar funcționa doar cu bani pentru supraviețuire.

„Buget mai mic decât am avut în ultimii patru ani nu se poate pentru că la noi nu se mai poate tăia mai mult decât ne-a tăiat domnul Manu. Noi am funcționat numai la blană. Am avut buget minim, toate acțiunile care s-au făcut au fost, de multe ori, cu resursele noastre proprii și cu cele ale părinților: mașini, costume, mâncare, apă și alte treburi… În vreme ce doamna Araxy avea 68 de miliarde buget, Școala de Arte avea 22 sau 23 de miliarde, din care 5 le făceam noi din taxe, în condițiile în care noi aveam 2.000 de copii. Am avut o discuție cu cei de la Direcția Economică a Consiliului Județean și chiar am căzut de acord că mai mult decât s-a tăiat nu se mai poate.”, ne-a declarat Elena Iagăr. 


Aceasta consideră că e nedrept că la alții s-au tot făcut angajări și s-au acordat sporuri, iar Școala Populară de Arte a rămas un fel de Cenușăreasă.

„Avem doar 14 profesori angajați cu carte de muncă, restul cu contracte de colaborare care funcționează doar de la 1 octombrie până la 30 iunie, cât este anul școlar. În alte părți s-au făcut angajări nejustificate, în timp ce eu am profesori colaboratori absolvenți de universitate, cu studii de muzică, ce prestează aceleași servicii pe care le prestează și colegii lor profesorii angajați, dar care nu pot beneficia de toate beneficiile ce decurg dintr-un contract de muncă pe perioadă nedeterminată. Și ei ar fi meritat asta! De la an la an, eu a trebuit să schimb colaboratorii. Nu mai spun de diferența de salarizare! Noi suntem plătiți cu 50% mai puțin decât colegii noștri din instituțiile de cultură, deși munca este infinit mai mare și condițiile de muncă sunt mai grele și mai stresante. Una este să te duci la repetiție de două ori pe săptămână să faci un spectacol o dată pe lună și alta e să vii la școală unde ai 40 de copii care să-ți cânte note false până le învață. Am avut măsurători de la DSP și cu toate astea CJ ne-a refuzat acordarea sporului de condiții vătămătoare, în schimb colegii din alte instituții l-au luat.”, ne-a mai declarat Elena Iagăr. 


În plus, spune aceasta, de patru ani tot cârpește la sediul Școlii Populare de Arte „ca să nu cadă pe noi”, drept care concluzionează că „la bani nu suntem nici mai săraci nici mai bogați decât anii trecuți, pentru că oricum noi am fost cei mai săraci”. 

 

CITEȘTE ȘI  .... Locuințele au ajuns la prețurile din anul de boom economic 2008

 

Iustin Dejanu: „Am solicitat cu 10-15% mai puțin”


Nici la Muzeul Golești n-ar fi mare bogăție, susține directorul Iustin Dejanu. Și acestuia i s-a transmis să taie tot ce se poate de la capitolul „cheltuieli”.

„La noi, la Golești, cureaua nu a fost niciodată largă și niciodată nu am dus-o pe roze din perspectiva bugetului. Nu avem sporuri din astea despre care se vorbește, nici măcar de condiții vătămătoare. În solicitarea de buget am cerut la minim-minimorum. Față de cheltuielile de anul trecut, care nu a fost nici acela un an bun, ci unul destul de greu, de sărac, am solicitat cu 10-15% mai puțin. Rămâne de văzut în ce măsură ne vor acorda ceea ce ne-au cerut. Ne-au transmis să facem reduceri și am redus tot ce am putut. Abia mai avem de funcționare. Am tăiat de la evenimentele programate, le-am făcut cât mai restrânse și cu resurse proprii, fără să mai plătim prin alte părți. Nu mai lucrăm cu firme, lucrăm cu oamenii noștri la reparații de garduri, la înlocuiri de elemente lemnoase, la toată partea de întreținere. Oamenii nu i-am redus, că oricum avem foarte puțini în comparație cu cele 14 hectare de întreținut și peste 220 de construcții.”, ne-a declarat Iustin Dejanu.


Potrivit acestuia, instituția sa a obținut, an de an, venituri din ce în ce mai mari, însă nu are cum să facă minuni atât timp cât „nu putem face venituri decât din bilete, pentru că după legea muzeelor nu putem vinde nici măcar un pahar cu apă”. 

 

CITEȘTE ȘI ... Comesad Drumuri şi Construct Steel Market au dat în judecată Consiliul Concurenţei

 

Directorul Muzeului Județean se gândește să taie din factura de gaz


Directorul Muzeului Județean, Cornel Popescu, este fericit: Consiliul Județean i-a dat bani de cofinanțare pentru Cetatea Poenari și Galeria de Artă. Nu știe exact de unde ar putea tăia din cheltuieli, dar se gândește că ar putea face ceva economii la factura de gaze. Cât despre posibilitatea de a-și spori încasările, Cornel Popescu spune că de fiecare dată a realizat planul de venituri trasat de la „împărăție”, mai puțin anul trecut când a fost pandemie și „din 160.000 de vizitatori câți am avut înainte, în 2020 ne-am încadrat doar la 80.000”. 

 

Preluare: saptamanalul ancheta