Centrul Cultural Pitești: evenimente cultural-educative pentru 24 - 31 august!

Centrul Cultural Pitești pregătește pentru perioada 24 - 31 august, noi evenimente cultural-educative și de dezvoltare personală, care pot fi urmărite exclusiv online, pe pagina oficială de Facebook a instituției și pe site-ul oficial (www.centrul-cultural-pitesti.ro):

 

Festivitatea de Premiere a Concursului Național de Poezie de Dragoste „Leoaică tânără, iubirea....” 


       “Pentru ediţia a XX-a a Concursului Naţional de Poezie de Dragoste „Leoaică tânără, iubirea...”, organizat de către Centrul Cultural Piteşti, prin revista de cultură Cafeneaua literară, în perioada 14 iulie – 28 august 2020, au trimis manuscrise 34 de poeți din toată țara, îndeosebi din județele Suceava (elevi ai Liceului Petru Rareș din Suceava) Constanța și Iași (studenți ai Universității Al. Ioan Cuza). 
Poemele sunt jurizate de către scriitorii Liliana Rus, Lucian Costache și Virgil Diaconu (președinte de juriu). După cum se arată la o primă lectură, participanții sunt îndeosebi elevi, iar calitatea poeziei este onorabilă. Câștigătorii acestei ediții vor fi anunțați în câteva zile. Premierea va avea loc în data de 28 august, de la ora 13.00, la Centrul Cultural Pitești” informează președintele juriului, poetul Virgil Diaconu, directorul revistei de cultură Cafeneaua literară.  

 


Prelegerea cu tema Perenitatea Ontologică și Valorică a Credinței, Iubirii și Jertfei  Sfinților Martiri Brâncoveni, susținută de conf. univ. dr. Marius Andreescu, de la Facultatea de Drept a Universității Pitești, în cadrul proiectului cultural-educativ sub genericul “Cultură și Credință în Societatea Contemporană”.


 “La 16 august Biserica Ortodoxă Română și poporul român prăznuiesc și comemorează pe Sfinții Martiri Brâncoveni: Constantin Voievod  cu cei patru fii ai săi: Constantin, Ștefan,  Radu și Matei și sfetnicul Ianache. La inițiativa Bisericii Ortodoxe Române, Parlamentul României a declarat ziua de 16 august  ca fiind ‘’Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor’’. Reprezintă o recunoaștere și o cinstire binevenite aduse jertfei Martirilor Brâncoveni și a creștinilor din întreaga lume. 
          Constantin Brâncoveanu a urcat pe tronul Ţării Româneşti la 29 octombrie 1688, când în Europa trei mari imperii, otoman, rus şi habsburgic se luptau pentru supremaţie prin cucerirea de noi teritorii şi impunerea propriei religii. „Slujba mea este să îndur nevoile şi să rabd năpăştile şi chiar să-mi vărs sângele în numele lui Hristos şi al Domnului nostru Dumnezeu, pentru credinţă”, îi scria domnitorul Constantin Brâncoveanu Ţarului Petru cel Mare al Rusiei, ştiindu-şi parcă dinainte tragicul sfârşit.
           Ţara Românească era ortodoxă şi deşi sub stăpânire turcă nu fusese islamizată, habsburgii impuneau trecerea la catolicism în teritoriile cucerite. 
           În cei aproape 26 de ani de domnie, voievodul a acţionat cu multă abilitate diplomatică pentru a apăra interesele religioase ale românilor ameninţate de mahomedanism şi catolicism şi pentru că păstrarea bunelor relaţii cu Imperiul ţarist însemna de fapt apărarea ortodoxiei.
Strictul, severul şi fanaticul apărător al Ortodoxiei, cum îl numea Nicolae Iorga, a căutat să formeze un front antiotoman al celor trei Ţări Române, pe baza unor înţelegeri cu domnii Moldovei şi Principii Transilvaniei. Voievodul dorea să apere lumea ortodoxă din Balcani şi să păstreze integritatea ortodoxiei în Transilvania împotriva tendinţelor de catolicizare, într-o vreme când Biserica Catolică ameninţa adevărata unitate a neamului românesc şi mulţi dintre unguri trecuseră deja la calvinism.  Călăuzit de credinţă în viaţă şi în domnie a apărat interesele religioase ale românilor şi ale lumii ortodoxe, a ctitorit lăcaşuri de cult, a tipărit şi răspândit cărţile Bisericii şi, deşi ar fi putut fi cruţat, nu şi-a renegat credinţa nici în clipele cruntului martiriu.
           Voievodul Constantin Brâncoveanu a pus bazele culturii renascentiste și iluministe  în Țările Române, este creatorul unui stil artistic care îi poartă numele, este ctitorul a numeroase biserici, a încurajat tipărirea cărților și a reformat învățământul. 
          Sfinţenia domnitorului a intrat în conştiinţa populară şi, pentru jertfa sa şi a fiilor săi, Biserica Ortodoxă Română i-a canonizat pe Sfinţii Martiri Brâncoveni. Domnitorul a fost decapitat la Istanbul în 15 august 1714 după ce în faţa lui fuseseră decapitaţi ginerele şi cei patru fii. Pentru a fi cruţati, turcii le-ar fi cerut să treacă la mahomedanism, dar au refuzat toţi să-şi renege credinţa. „Din sângele nostru n-a mai fost nimeni care să-şi piardă credinţa” i-ar fi spus voievodul Brâncoveanu mezinului de 12 ani, ucis ultimul chiar sub ochii părintelui.
          Acestea sunt câteva aspecte  pe care le vom dezvolta în expunerea noastră, pentru  a demonstra  perenitatea existențială,valorică a credinței, iubirii și jertfei Sfinților Martiri Brâncoveni”, precizează Marius Andreescu.

 


Prelegerea cu tema URMUZ, susținută de scriitorul, eminescologul și profesorul de limba și literatura română Lucian Costache, în cadrul proiectului cultural-educativ “Teme culturale în emoții raționale”.

“ Trăiască nația! Era salutul lui Eminescu. Se răspunde; Sus cu dânsa! Pentru că nația suntem noi, fiecare și împreună, ca români.

Am vorbit despre învățământ și educație, temă care preocupă pe toată lumea și cu speranța că se vor găsi soluții pentru a nu-i îndepărta pe copii de școală. Nu pandemia a stricat învățământul - și nu numai pe cel din România, nu un virus fără minte, ci neatenția, dezinteresul și nepriceperea oamenilor. Pentru că nu există școală în afara culturii umaniste și științifice, vom sta aproape de ea, cu gândul de a vă fi de folos până la ultima strigare, 
Vă propun un scriitor argeșean, cel mai mare născut în orașul domnesc și regal, Curtea de Argeș, deși  a scris numai 10 texte scurte dar pline de farmec estetic și profunzime. E un scriitor cu o viață dramatică și spectaculoasă. Urmuz a fost un om dosebit de cultivat, prețuia muzica și cunoștea marile ei valori. Cânta la pian, îi prețuia pe Eminescu, pe Cantemir, pe Hașdeu și pe Budai-Deleanu. A fost judecător și grefier. Tatăl său, medic, a vrut să-l facă doctor. A studiat dreptul dar ar fi vrut să fie muzician și scriitor. A fost și una, și alta. Am scris despre el și orașul îi cinstește memoria, prin articole în Argeș Expres și revista Curtea de la Argeș, domnul academician Gheorghe Păun redându-i interesul în lumea literelor din Argeș și dincolo de apele Vâlsanului, prin simpozioane și luări de poziție, etc”.
A participat la Războaiele Balcanice și la Marele Război al Întregirii. Și-a iubit și apărat Patria.
Marele dramaturg Eugen Ionescu (a predat limba franceză la Curtea de Argeș), și alții, tot de talie europeană, îl recunosc ca  precursor.
Nu vă ia mai mult de o oră să-i citiți opera. Ca să o înțelegeți și să o apreciați e nevoie de timp. Ea place prin inedit, prin scufundări interesante în mitologii, în istorie, în cultură în general, dar mai ales prin farmecul limbii române cu înțelesurile ei multiple. Sunt texte de impact filosofic, psihanalitic, social, etc”, subliniază Lucian Costache. 

 


Dialogul cu tema Pandemia, Biserica și Credincioșii, în cadrul proiectului  cultural-educativ ”Gânduri, rostiri, scrieri”, coordonat de poeta Denisa Popescu, avându-l invitat pe preotul-profesor univ. dr. Ioan Stancu, de la Universitatea Pitești.
“Invitatul și moderatoarea vor încerca să ofere o imagine a felului în care pandemia de COVID-19 a afectat paradigma religioasă a românilor, paradigmă caracterizată prin rugăciune, iubire și bunătate. Vor fi aduse în discuție subiecte precum implicarea concretă a instituției Bisericii în situația de criză pe care o traversăm, suportul psihologic acordat de preoți credincioșilor, reacțiile provocate de măsurile sanitare dispuse de autorități, relația dintre sacru și profan, în condițiile în care mari sărbători religioase ca Sfântul Paște și Adormirea Maicii Domnului au necesitat o reconfigurare din mers, un tipar de desfășurare care contravine canonului”, spune Denisa Popescu.

Cenaclul Armonii Argeșene (varianta minimală online), coordonat de președintele Ligii Scriitorilor Români Filiala Argeș, scriitorul Adrian Mitroi, având-o invitată pe poeta Elena Duță.

“Doamna Elena Duță, musceleancă prin naștere, provine dintr-o comună  renumită în ceea ce privește arta și cultura și anume comuna Vulturești, care este situată pe Valea Argeșelului. Este o ființă sensibilă, care are puterea de a privi arta din mai multe unghiuri – poezie și muzică. Cochetează cu acestea de la o vârstă fragedă, tocmai de aceea considerăm că poate fi o cunoscătoare a fenomenului. Și-a definitivat studiile la Pitești, concentrându-se ca femeie pe două planuri importante ale vieții: pasiunea și copiii. A adus pe lume trei copii, are lansate două volume de poezie („Dialog tomnatic” și „Suflete îmbrățișate”) și suntem siguri că această povestire nu se va încheia cu ,,am încălecat pe-o șa....”, ci cu ,,Va urma!”, sunt considerațiile lui Adrian Mitroi despre invitată.

 

Lansarea nr. 3/2020 a revistei document ”Restituiri Pitești”, eveniment editorial coordonat de redactorul-șef dr. Marin Toma, care se va desfășura live, pe pagina oficială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, marți, 25 august, de la ora 14.00.
“Revista document ”Restituiri Pitești” este o publicație a Primăriei Municipiului Pitești, editată prin Centrul Cultural Pitești, care apare trimestrial de mai bine de cincisprezece ani. Construite pe temeliile cercetării istorice a izvoarelor documentare despre trecutul Piteștilor, articolele publicate și-au păstrat esența în tot acest timp,  însă au și explorat teme pluridisciplinare, aparținând unor domenii înrudite istoriei precum dreptul, teologia, literatura și variate aspecte ale culturilor și civilizației umanității. În numărul curent, cititorii pot regăsi următoarele materiale: dr. Marius ANDREESCU, Biserica și libertatea de conștiință la vreme de încercare. Aspecte teologice și juridice ; conf.univ.dr. habil. Claudiu NEAGOE, Oraşele Curtea de Argeş, Câmpulung şi Piteşti în relatările de călătorie ale lui Paul de Alep; Mariana-Paula LIMBĂLATĂ, Sate deținute de boierii din Golești în veacul al XVI-lea ; drd. Octavian DĂRMĂNESCU, Pitești, 1831. O catagrafie inedită (II) ; Aurel RADU, Aspecte edilitare din Pitești în vara anului 1921; ing. Nicolae COSMESCU, Motorsportul argeşean se conjugă...la trecut! (XXV)”, informează Marin Toma.

 

Dezbaterea cu tema Îmbunătățirea de sine, susținută de Ștefan – Antonio Comisu, Horia-Ștefan Marin și de Răzvan Enache, în cadrul proiectului de dezvoltare personală sub genericul ICEBREAKER, coordonat de Răzvan Enache.
“Îmbunătățirea de sine este o capacitate indispensabilă în zilele noastre, însă despre care nu se discută atât de mult pe cât considerăm că este nevoie. Prin acest atelier vom arăta cum să transformați "minusurile" în "plusuri". Credem cu tărie că niciodată nu este prea târziu să înveți ceva nou și să te dezvolți, iar această abilitate este una esențială în zilele noastre”, este mesajul tinerilor pentru cei dispuși să-i asculte, să-i cunoască, să-i înțeleagă.

 

Spectacol dedicat Zilei Limbii Române. 
Evenimentul, aflat la a treia ediție poate fi urmărit doar online, în condițiile măsurilor impuse de starea de alertă. Moderată și animată de poeta Denisa Popescu, manifestarea constituie un omagiu adus de Primăria Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural Pitești, valorilor identității naționale. Poetul Iustin Oprea își prezintă creațiile lirice, amprentate de patriotism și sentimente naționale. Elevele  Alexia Zamfir și Diana Molea, de la cursul de balet și gimnastică ritmică din cadrul Centrului Cultural Pitești au pregătit sub îndrumarea antrenoarei Nicoleta Andrei elemente de dans contemporan și un moment liric, cu încărcătură patriotică. Talentații membri ai Grupului Folk P620 din cadrul Centrului Cultural Pitești -  Alexia Păunescu, Andrei Bulf, Bianca Stoenescu, Ioana Alexandra Guțu, Claudia Maria Guțu susțin un bogat recital tematic, sub semnul Zilei Limbii Române.