Autostrada Sibiu-Pitești: Defrișări în rezervația Naturală Valea Vâlsanului și 77 de case demolate

Acordul de mediu pentru autostrada Sibiu-Pitești are 180 de pagini și a fost emis în ultimele zile ale lunii decembrie, fiind documentul care a tergiversat până acum începerea construcției principalului proiect de infrastructură al României. Conform acordului, viitoarea autostradă va avea cinci secțiuni, opt noduri rutiere, nouă tuneluri, 71 de poduri, dar și 51 de zone cu potențial de instabilitate.

Autostrada Sibiu-Pitești va traversa trei județe – Sibiu, Vâlcea și Argeș – și va avea o lungime de 122 km și 110 m. Pentru realizarea proiectului, aceasta va fi divizată în cinci secțiuni: Sibiu-Boița, Boița-Cornetu, Cornetu-Tigveni, Tigveni-Curtea de Argeș și Curtea de Argeș-Pitești. Autostrada va începe de la intersecția cu centura Sibiului, în zona localității Șelimbăr. Însă până la tăierea panglicii de inaugurare a noii autostrăzi, propunem să vedem cum va arăta aceasta, conform datelor tehnice aprobate prin acordul de mediu, emis de Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM).

În total, proiectul va ocupa peste 1.000 de hectare după finalizare, iar specialiștii de la CNAIR spun că autostrada va fi proiectată pentru viteza de trafic de 120 km/h, iar pe secțiunile „unde condițiile de relief permit se adoptă elemente care să corespundă vitezei de 140 km/h”. Pe lângă partea carosabilă propriu-zisă a autostrăzii, proiectul include mai multe componente, printre care noduri rutiere, poduri, pasaje și viaducte, tuneluri, parcări, spații de servicii etc.

 


Noduri rutiere: „cel de la Boița va asigura conexiunea cu autostrada Sibiu-Făgăraș”

Conform acordului de mediu, autostrada va avea opt noduri rutiere. Primul va fi la Sibiu, ce a ocupa primii 100 de metri ai proiectului. Acesta va face legătura cu DN1/DN7, dar și cu DJ 106D. Al doilea nod rutier va fi după 12-14 km, la Boița, care la rândul lui va face conexiunea cu DN7 „și cu autostrada Sibiu-Făgăraș”, așa cum scrie în acordul de mediu. În ceea ce privește autostrada Sibiu-Făgăraș, în aprilie 2015 a fost semnat un contract pentru Revizuirea Studiului de Fezabilitate, însă de atunci nu a fost stabilită o variantă finală de traseu.

La Cornetu va fi construit cel de-al treilea nod rutier, la km 44-45. Acesta va face legătura cu DN7 prin DJ 703M (Curtea de Argeș – Cornetu). La km 73-74 va fi construit nodul rutier de la Văleni, iar la km 82-83 – de la Tigveni. Ultimele trei noduri rutiere vor face legătura cu orașul Curtea de Argeș (km 91-92), cu DN 7C (Băiculești, km 105-106) și cu DN7 atât pe direcție București-Sibiu, cât și pe direcție Pitești-Rmnicu Vâlcea (Bascov, km 120-122).

 


Tuneluri cu ieșiri de urgență

Viitorul drum de la Sibiu la Pitești va trece prin nouă tuneluri. Unele dintre ele vor fi asigurate cu ieșiri de urgență. Cel mai lung tunel va avea 1.700 de metri și va fi construit la Poiana, iar trei dintre ele vor trece prin Aria naturală Frumoasa: la Boița (360 m lungime), la Lăzăret Nord (1.060 m) și la Lăzăret Sud (330 m). Alte două tuneluri vor avea peste un kilometru lungime: la Câineni (1.590 m) și la Curtea de Argeș (la km 85 – 1.350 metri).

„În caz de necesitate, la nivelul tunelurilor din 500 în 500 m sunt prevăzute ieșiri de urgență. Ieșirile de urgență garantează utilizatorilor ieșirea din tunel fără vehicul și ajungerea într-un post sigur în cazul unui incendiu sau al unui accident. La fiecare extremitate a ieșirilor de urgență, în punctul terminal, acestea sunt echipate cu uși rezistente la foc, de dimensiuni adecvate, completate cu mânere anti-panică pentru permiterea traversării utilizatorilor în fugă de la o galerie la cealaltă galerie ori de câte ori apare o situație de pericol” – se mai menționează în acordul de mediu.

În documentul emis de ANPM se mai menționează că pe autostradă vor fi opt locuri în care vor fi amenajate spații de servicii sau parcări de scurtă durată. Spațiile de servicii vor fi de trei tipuri: primul – se amplasează în lungul autostrăzii atât pe partea dreaptă, cât și pe partea stângă, având suprafața de 15.500 mp; al doilea – având suprafața de 25.000 mp; al treilea – cu suprafața de 35.000 mp.

În total, vor fi două spații de servicii de tip S1 (km 7 și km 62), două spații de servicii de tip S2 (km 43 și km 117), precum și câte un loc pentru spații de servicii pe partea dreaptă (km 77) și partea stângă (km 79).

 


Zone cu potențial de instabilitate

Specialiștii atrag atenția că autostrada Sibiu-Pitești va trece prin zone cu potențial de instabilitate, astfel că lucrările vor avea loc și în funcție de acest aspect. Conform acordului de mediu, au fost identificate 51 de astfel de zone, dintre care cel puțin opt sunt pe teritoriul județului Sibiu.

Astfel, zone cu risc potențial la alunecări de teren, versanți cu înclinări, versanți laterali abrupți cu torenți adânci în zone lipsite de vegetație, zone cu alunecări active sau alunecări vechi stabilizate, alunecări parțiale active cu potențial evolutiv. Ca soluții, specialiștii au menționat mai multe măsuri pentru a asigura stabilitatea terenului: „montarea de inclinometre”, „structuri speciale pentru asigurarea stabilității”; „pământ armat cu parament vertical din elemente prefabricate, pe fundație de minipiloți”; „structuri speciale pentru asigurarea stabilității și protecția taluzului cu geocelule”; „fundare indirectă”; „ziduri de sprijin din pământ armat”; „ziduri de sprijin” etc.

 


Garduri de protecție: „să nu permită trecerea animalelor”

Autostrada va fi prevăzută pe întreaga lungime cu garduri de protecție, amplasate pe ambele părți ale acesteia. Iată cum se explică acest aspect în acordul de mediu:

„Pe întreg traseul cuprins între Sibiu și Curtea de Argeș se va instala gard ranforsat cu înălțimea minimă de 3m (cu partea superioară a gardului înclinată în exteriorul autostrăzii și plasa gardului îngropată). Înălțimea acestuia trebuie adaptată la situațiile din teren, fiind recomandat un gard mai înalt în zonele de debleu (…) Va fi necesară amplasarea unor ieșiri cu sens unic pentru exemplarele de faună pătrunse accidental în zona carosabilului (de ex. prin zona nodurilor rutiere). Locațiile acestor ieșiri vor fi stabilite în cadrul Planului de management de mediu realizat în etapa de construcție. Porțile unidirecționale vor permite eventualilor indivizi ai faunei sălbatice ajunși în zona autostrăzii să se întoarcă în zona sigură delimitată de gardul ranforsat.

Între Curtea de Argeș și Pitești vor fi prevăzute garduri de plasă montate pe stâlpi de metal și îngropate 60cm, cu înălțimea de 1,5m în zonele neîmpădurite și 1,8m în zonele împădurite. Plasa gardului trebuie să aibă ochiuri cu dimensiuni care să nu permită trecerea animalelor (…)”.

 


Defrișări în arii naturale

Construcția autostrăzii Sibiu-Pitești înseamnă și defrișări de păduri, inclusiv o suprafață anumită din arii naturale. Traseul autostrăzii va intersecta două arii protejate de interes național: Rezervația Naturală Valea Vâlsanului de pe teritoriul județului Argeș și Parcul Național Cozia de pe teritoriul județului Vâlcea.

Totodată, traseul tronsonului de autostradă se situează în vecinătatea mai multor arii naturale protejate, cel mai apropiat sit UNESCO fiind „Ancient and Primeval Beech Forests of the Carpathians and Other Regions of Europe” (ro: Păduri antice şi primare de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei), desemnat pentru protecţia patrimoniului natural regăsit în masivul Cozia. Distanţa minimă de la traseul autostrăzii până la acest sit este de aproximativ 625 metri. Alte arii naturale protejate pe lângă care va trece autostrada: Rezervaţia naturală Şuvara Saşilor; Rezervaţia naturală Pădurea Călineşti – Brezoi; Rezervaţia paleontologică Goleşti; Rezervaţia Naturală Lacul Bascov.

„Pentru realizarea proiectului este necesară defrișarea unor suprafeţe de teren cu scoaterea definitivă a 198,84 ha, atât pentru realizarea autostrăzii cât şi pentru realizare ecoductelor. Din suprafaţa totală de 198,84 ha, din interiorul ariilor naturale protejate va fi scoasă definitiv din fond forestier suprafaţa de 47,97 ha, inclusiv pentru realizarea celor două ecoducte (un total de 3,16 ha)”, explică ANPM.

 



Câți oameni vor lucra la construcția autostrăzii Sibiu-Pitești

În acordul de mediu se menționează că numărul total estimat de persoane/muncitori necesari în perioada de construcție este de 2000 persoane. Numărul de personal a fost considerat maximal la 400 persoane/zi pe fiecare lot al autostrăzii, în perioada de vârf a lucrărilor. Programul de lucru al acestora în perioada derulării lucrărilor va fi de 8 ore/zi, 5 zile/săptămână.

De asemenea, construcția autostrăzii va conduce la demolarea unui număr de 77 de case, 55 anexe gospodărești și cinci hale.

 


Motorină, explozivi, deșeuri

Pentru realizarea proiectului autostrăzii pe șantierele care vor apărea între Sibiu și Pitești se vor folosi mai multe materii prime și resurse naturale necesare acestui lucru, după cum urmează: peste 2 milioane de metri cubi de beton, aproape un milion de tone de oțel, peste 2 milioane de tone de ciment, peste 30 de milioane de metri cubi de motorină, 5.000 litri de vopsea pentru marcaje. Totodată, se estimează că va fi necesară utilizarea a patru tipuri de explozivi.

În ceea ce privește deșeurile, se estimează că vor fi generate 150 de tone de deșeuri menajere pe an, peste 1.000 de metri cubi de deșeuri de materiale de construcție pe an; vor fi scoase din uz 700 de anvelope pe an, iar 300 de acumulatori pe an vor trebui înlocuiți.

 



Impactul

Specialiștii de la ANPM spun că în cea mai mare parte a zonei ocupate de proiect, efectul cumulat al infrastructurilor nu este unul semnificativ, cu excepţia Văii Oltului (sectorul Călimăneşti – Boiţa). „Se apreciază că în acest sector există un impact semnificativ asupra speciilor de faună, atât din punct de vedere al fragmentării habitatelor cât şi al reducerii efectivelor populaţionale ca urmare a coliziunii cu traficul auto şi feroviar”, au explicat aceștia.

ANPM a mai adăugat că „singurul proiect care are potenţialul de a genera impact cumulativ semnificativ împreună cu proiectul autostrăzii Sibiu – Piteşti este Drumul expres (DE) Sibiu – Făgăraş, proiect ce poate genera toate formele de impact înregistrate şi în cazul Autostrăzii Sibiu – Piteşti”.

Conform rezultatelor Studiului de schimbări climatice, pe baza analizei condiţiilor climatice actuale, zona proiectului nu este expusă fenomenelor de intensificare a vântului. Conform aceluiaşi studiu zona proiectului prezintă însă o sensibilitate mare la inundaţii, ţinând cont că proiectul va fi realizat în zona adiacentă albiilor şi bazinelor râurilor Olt şi Argeş.

„Sensibilitatea zonei proiectului la eroziunea solurilor este estimată ca fiind scăzută. În cazul incendiilor de vegetaţie, Studiul de schimbări climatice consideră că proiectul are o sensibilitate medie, fiind necesară doar intervenţia CNAIR SA în perioada de operare a infrastructurii pentru evitarea afectării utilizatorilor acesteia. Studiul de schimbări climatice concluzionează că din punct de vedere al alunecărilor de teren, expunerea proiectului la această variabilă climatică este ridicat. În cazul căderilor de pietre, este estimat că expunerea proiectului este medie”, se mai menționează în document.

În ceea ce privește impactul asupra biodiversității, ANPM consideră că din cauza duratei foarte mare de timp dintre momentul construcţie – post-construcţie şi momentul potenţial al dezafectării nu se poate estima amploarea şi dimensiunea lucrărilor şi nici impactul pe care acestea le-ar putea genera. „Cu toate acestea, este de aşteptat ca impactul generat să fie mai mult sau mai puţin similar cu cel din etapa de construcţie”, a precizat instituția.


Sursa: turnulsfatului.ro