5 obiceiuri alimentare nesănătoase ale românilor

Mâncarea ar trebui să fie o sursă de sănătate, însă, în multe cazuri, a devenit opusul. În România, parte din problema alimentației nesănătoase e mâncarea tradițională, însă multe obiceiuri sunt, de fapt, de dată mai recentă. O parte din mâncărurile care ne îmbolnăvesc au intrat de câteva decenii în bucătăriile românilor, însă au devenit o obișnuință puternică.

Având în vedere că apar și tentații noi, e bine să știi care sunt acele obiceiuri alimentare românești pe care ar trebui să le eviți și care sunt efectele acestora asupra sănătății:

1. Consumul frecvent de prăjeli
De la carnea prăjită, cum ar fi cârnații, chifteluțele sau pur și simplu o friptură, la dulciuri precum gogoșile sau garnituri precum cartofii prăjiți, cei mai mulți români își prepară masa folosind tigaia și uleiul. Însă consumul frecvent de prăjeli îți afectează sănătatea în mai multe moduri. În primul rând, riscul de diabet de tip 2 este mai mare la persoanele care consumă frecvent alimente prăjite, deoarece acestea cresc rezistența la insulină.

În al doilea rând, o alimentație bazată pe grăsimi nesănătoase și carbohidrați (așa cum e cazul cartofilor prăjiți și al gogoșilor, pentru a da doar câteva exemple) duce la creșterea nivelului trigliceridelor din sânge, un factor decisiv pentru îngroșarea arterelor. Potrivit acestui ghid despre trigliceride, astfel crește riscul pentru arterioscleroză, infarct, accident vascular cerebral, iar în unele cazuri și de pancreatită acută. În plus, alimentele prăjite sunt mult mai bogate în calorii și contribuie la îngrășare și, în timp, pot conduce la obezitate.

2. Alimente bogate în faină și zahăr
Un român consumă aproximativ 30 de kilograme de zahăr pe an, aproape dublu de media anuală europeană, de 16 kilograme. Nu stăm prea bine nici la capitolul făinii - doar în ceea ce privește pâinea, consumul anual estimat pe cap de locuitor este de 96 de kilograme, la care se adaugă și produse de patiserie și faină folosită în rețete. Atât zahărul, cât și produsele de panificație și patiserie, conțin așa-numitele „calorii goale” - cu toate că alimentele sunt bogate caloric, nu aduc prea multe avantaje din punct de vedere nutrițional.

Zahărul este nociv pentru că afectează nivelul de glucoză, făcându-l să varieze mult, crește riscul diabetului, obezității și al bolilor de inimă, are un impact negativ asupra imunității și asupra danturii, iar această listă nici măcar nu epuizează toate efectele sale negative. Nici consumul excesiv de făină albă nu are efecte pozitive asupra sănătății: aceasta favorizează creșterea în greutate, diabetul, bolile cardiovasculare, inflamația, probleme de digestie și chiar cancerul, potrivit joshgitalis.com.

3. Cel puţin 2 feluri de mâncare la o masă
Obiceiul este ca atunci când te așezi la masă, să mănânci cel puțin două feluri de mâncare: o supă sau o ciorbă, felul doi și, uneori, desert. Este însă preferabil să optezi pentru un singur fel de mâncare bine alcătuit, bogat în vitamine și echilibrat din punctul de vedere al raportului dintre carbohidrați, lipide și proteine. Aceasta este o altă greșeală comună - neatenția pentru echilibrul alimentar.

Obișnuința de a consuma mai multe tipuri de mâncare ajunge la extreme de sărbători, în special de Paști și Crăciun, când cresc atât numărul felurilor de mâncare, cât și cantitățile acestora. Pe lângă creșterea în greutate, excesele alimentare conduc, de obicei, la probleme de digestie și stări de rău.

4. Grătarul
Un mit des întâlnit în România este că carnea gătită la grătar este mai sănătoasă, probabil pentru că nu a fost prăjită. Însă alimentele gătite astfel au alte probleme, nefiind, de fapt, de preferat. Pe măsură ce se gătește, grăsimea se scurge din carne, iar apoi se formează doi compuși cancerigeni: aminele heterociclice și hidrocarbura aromatică policiclică, care pătrund în carne din cauza fumului. Din cauza acestora, carnea la grătar nu este mai sănătoasă, ci crește de fapt riscul de cancer.  

Sursă foto: Shutterstock